MAI
|
|
|
Sectorul 3 a supravieţuit bine acestei crize imobiliare
Niciun şantier din sectorul 3 al Capitalei nu a fost închis în ultimii doi ani de criză. Chiar dacă au mers mai încet în unele zone, lucrările au continuat.
Acest lucru este „un semn de dezvoltare sănătoasă a segmentului imobiliar pe raza sectorului 3" apreciază într-un interviu acordat pentru Imopedia.ro cel care se ocupă de imaginea sectorului, arhitectul şef Ştefan Dumitraşcu.
Cât de mult s-a schimbat sectorul 3 în ultimii cinci ani?
Acum cinci ani spuneam la o întâlnire cu oameni din branşă şi investitori că am impresia că Bucureştiul şi bineînţeles alături de el şi sectorul 3 se transformă într-un fel de bancă imobiliară în care vine toată lumea să-şi bage banii în nişte construcţii, având asigurat un profit cel puţin dublu faţă de banii investiţi şi fiind dispuşi să aştepte ani de zile până aceşti bani vor reveni în conturile lor.
Consider că cel puţin sectorul 3 a reuşit în ultimii cinci ani de zile să ajungă un loc în care e bine să trăieşti, un loc în care primăria, fără să mă laud, nu şi-a făcut decât datoria, reuşind să elibereze domeniul public de 11.000 garaje de beton. De doi ani de zile în sectorul 3 garajele sunt complet exterminate, locul acestora fiind luat de parcări de reşedinţă, de spaţii verzi, de locuri de joacă.
Sectorul 3 s-a dezvoltat, am auzit o ştirea care spunea că locuinţele din zona Dristorului, Balta Albă au ajuns să fie aproape pe primul loc în Bucureşti în ceea ce priveşte cartierele standard de locuit, depăşind Drumul Taberei sau zone care erau preferate de bucureşteni.
S-a construit mult în sectorul 3.Rezerva de teren este într-adevăr mare, sectorul 3 fiind unul dintre sectoarele Bucureştiului în care există încă foarte mult teren liber, mai ales către extremitatea sudică.
La această dezvoltare au contribuit pe lângă boom-ul imobiliar, zic eu, şi amenajările pe care primăria le-a făcut ca obligaţie a primăriei pentru dezvoltarea şi extinderea reţelei urbane de apă canal, asfalt, crearea de spaţii publice, de parcări, de utilităţi publice de tip şcoală şi grădiniţe. Am construit nu mai puţin de 18 grădiniţe noi.
Ce au construit cu precădere dezvoltatorii?
Ansambluri rezidenţiale de tip condominium, cu apartamente cu suprafeţe variind între 60 mp şi 250 mp.
Cât de tare a afectat criza construcţiile din sectorul 3?
Sunt mândru să spun, sigur doar 1% este meritul primăriei, că niciunul dintre şantierele de ansambluri rezidenţiale din sectorul 3 nu a fost oprit. La această oră, mi se pare, sunt 11 care sunt încă în şantier sau parţial date în folosinţă. Au continuat lucrările de construcţii, s-au găsit finanţări şi refinanţări pentru fiecare dintre aceşti developeri. Iar vânzările cu toate că au mers evident mult mai încet nu s-au oprit, au continuat.
Consider că acest lucru este benefic şi este un semn de dezvoltare sănătoasă a sectorului imobiliar pe raza sectorului 3 datorită faptului că din start de când a început această explozie imobiliară de acum cinci-şase ani nu am fost de acord eu şi nici consiliul local pentru aprobarea documentaţiilor de urbanism cu amplasamente înghesuite, pe locuri nepropice pentru locuinţe, pe lângă gropi de gunoi, etc.
Nu am fost de acord cu construcţia unor giganţi imobiliari pe străduţe de 6 metri lăţime şi un trotuar de 1 metru care să conducă la blocarea efectivă a ansamblului. Întotdeauna am căutat împreună cu cei care au politica aceasta de achiziţie şi de dezvoltare să îi îndrum să achiziţioneze terenuri care sunt viabilizate, care au capacităţile utilitare de preluarea a apei menajere de la 300 de apartamente.
Nu e lucru simplu! Nu poate trece apa printr-un canal de 15 cm diametru, altfel urcă în case şi nu funcţionează şi nu se vinde sau dacă se vinde oamenii sunt nemulţumiţi şi-l abandonează sau pun de vânzare pe el şi pleacă. Cred că sectorul 3 a supravieţuit bine acestei crize imobiliare.
Solicitări pentru autorizaţii de construcţii aveţi în continuare?
Da, există solicitări. Evident că nu pentru ansambluri de tip rezidenţial, dar lumea îşi construieşte case, lumea îşi modifică în continuare apartamentele pentru a le da un plus de confort şi de funcţionalitate.
Spre ce zone se orientează cei care vor să construiască?
În principal solicitările de autorizaţii vizează clădiri de locuit unifamiliale pe loturi proprietate privată, în zone neconstruite, deci pe terenuri noi care acum sunt viabilizate, unde primăria a extins reţeaua de apă şi canalizare, asfalt.
Aş putea spune întreaga parte de Est, Sud-Est a sectorului, de la ieşirea bulevardului Theodor Pallady din zona de blocuri până la extremitatea administrativă, spre comuna Căţelu, e un teritoriu de aproximativ 1000 hectare care este în acest moment încet, încet umplut de locuinţe de acest tip. Pentru teritoriul respectiv a fost elaborat un plan urbanistic zonal, regulile de construire sunt foarte clare.
Ce planuri de dezvoltare are primăria pentru viitor în sector?
Dacă este să coroborăm această dezvoltare de care am vorbit de extindere către Est a sectorului trebuie să vă spun că primăria trebuie să intervină în aceste dezvoltări cu echipamentele de utilitate publică, respectiv şcoli, grădiniţe, în primul rând. Secţii de poliţie dacă va fi cazul. Când vor veni încă 50.000 de cetăţeni să locuiască în aceste teritoriu, evident că noi va trebui să echipăm zona cu toate aceste echipamente de proximitate: şcoală, grădiniţe, poliţie, magazine alimentare pentru produsele de strictă necesitate, parcuri, spaţii verzi, parcări, tot ceea ce presupune echiparea unui oraş.
Pe de altă parte, un program important al primăriei este dezvoltarea echipamentelor de învăţământ. Am realizat 18 grădiniţe care funcţionează şi sunt în stare să preia necesarul de copii preşcolari, ba chiar mai mult există şi o rezervă pentru acest lucru.
Acum lucrăm la construirea de şcoli pentru copiii care vor veni din aceste grădiniţe astfel peste trei-patru ani să nu fim surprinşi că sunt mai mulţi copii decât locurile din clasele pe care le avem. Aceste şcoli vin cu echipamentele lor anexe, săli de sport, vestiare, cantine, spaţii de depozitare, tot ceea ce presupune funcţionarea unei asemenea şcoli, bazine de înot, de ce nu?
Sunt bani pentru toate acestea?
În cazul în care fondurile sunt gospodărite raţional, deci nu sunt aruncaţi banii pe fereastră pentru cine ştie ce nebunii colorate sau blocuri zugrăvite cu bidineaua sunt bani la nivelul bugetelor locale, în special în Bucureşti, dar cam în toată ţara. Nu este o problemă să se cheltuiască bani pe nişte necesităţi raţionale şi stringente.Nu putem opri investiţiile în şcoli pentru că nu ştiu ce primar a cheltuit jumătate de milion de lei pentru sărbătoarea satului. Nu, noi nu îi cheltuim pe sărbătoarea satului, n-am făcut nici revelioane şi vanghelioane, n-am făcut investiţii de genul acesta, noi mergem pe linia clară a investiţiilor sănătoase, sustenabile, verificate. Nu aruncăm cu banii pe fereastră!
Ce meserie spui ca prestezi ?
Ce parere ai de un asa numit complex rezidential de prin Dristor, cica New Town, care aproape doi ani are santierul complet abandonat, marele constructor fiind in insolventa, iar la cele presupus finalizate se repara intr-una cate ceva, mai o gresie, mai o faianta, mai o izolatie, mai o tencuiala etc. ?
TURISTU
Haideti, domnii de la urbanism, mai diminuati spaga la certificatele de atestare a constructiei, poate se mai finalizeaza ceva chiar si scriptic