Costul din ce în ce mai ridicat al gigacaloriei împinge românii către sisteme alternative de încălzire a locuinţei. Deşi cei mai mulţi şi-ar dori tehnologii noi, majoritatea clienţilor se sperie totuşi de costurile ridicate de investiţie şi scapă din vedere nu numai avantajele incontestabile ale acestor sisteme, dar mai ales faptul că banii se recuperează în timp, nu în prima lună de utilizare.

28042-casa.jpgLa nivel naţional, costul de producţie al gigacaloriei diferă de la un oraş la altul, în funcţie de numărul de locuinţe branşate la sistemul centralizat, dar şi de vechimea acestuia sau de combustibilii folosiţi (gaz sau păcură).

  • Bucureştenii plătesc 170 lei/gigacalorie, deşi preţul întreg este de 328 lei
  • Clujenii scot din buzunar 165 l ei/gigacalorie, iar primăria achită restul până la 354 lei
  • La Iaşi, preţul plătit de consumatorul final este de 265 lei/gigacalorie, dintr-un total de 313 lei
  • În Constanţa, numai cetăţenii cu venituri mici primesc subvenţii, restul plătind preţul întreg al gigacaloriei, de 342 lei

Dacă municipalităţile nu vor mai subvenţiona plata gigacaloriei, mulţi români vor avea de achitat facturi uriaşe pentru încălzirea locuinţelor. Pe de altă parte, datele ANRSC arată că termocentralele din ţară au pierdut peste un milion de clienţi, în ultimii zece ani. În prezent, piaţa oferă numeroase alternative, care de care mai economice şi pentru toate buzunarele. 

„Clienţii care vin la noi nu sunt în căutare de tehnologii noi, dar sunt interesaţi de reducerea costurilor. În general, românii sunt reticenţi, deoarece nu cunosc sistemele, iar mulţi dintre ei nu sunt dispuşi să renunţe la sistemele clasice”, afirmă Claudiu Drăguţ, development manager HeatX.

În unele cazuri, costurile mari de investiţie se dovedesc a fi doar un mit

Practicată mai ales de asociaţiile de proprietari din blocurile comuniste, termoizolarea este una dintre cele mai populare alegeri a ultimilor ani. Pentru anvelopare se poate folosi clasicul polistiren, dar şi materiale alternative noi, chiar mai eficiente sau mai ieftine. Dar este încă redus numărul clienţilor care se orientează, de exemplu, către sisteme de faţadă care vin deja montate, deşi acestea includ atât termoizolaţia făcută cu poliuretan, cât şi cărămidă aparentă, iar costurile finale sunt mai mici.

„În cazul unei case de 200 mp, pentru placarea cu polistiren de calitatea cea mai bună plus montarea unei cărămizi aparente, preţul cu tot cu manoperă ajunge undeva la 100 euro/mp. Însă cu materialul acesta, care le include pe amandouă, nu poate depăşi preţul de 60 euro/mp”, arată Gino Laioş, manager BIMA Consulting Management.

Tehnologiile în domeniul construcţiilor au făcut progrese în domeniul eficienţei energetice, motivate de nevoia de a reduce costurile de întreţinere (aproape 40% din energie se consumă pentru climatizarea clădirilor, la nivel european). Însă deşi clădirile clasice risipesc cantităţi uriaşe de energie, există preconcepţia că, pentru a avea o locuinţă eficientă din punct de vedere energetic, costul de investiţie trebuie să fie ridicat. Însă specialiştii spun că preţul mare pentru construcţiile verzi este un mit.

„În general, costurile de construcţie pentru un proiect ecologic ajung să fie similare cu cele implicate de dezvoltarea unei clădiri de calitate, dar non-economice. Desigur, se pot face construţii verzi de lux, la fel cum se pot ridica şi clădiri convenţionale de lux”, arată Steven Borncamp, preşedintele Green Building Council.

Anumite sisteme alternative de încălzire a locuinţelor pot reduce facturile cu până la 75%

În ultimii ani, pe piaţa românească au intrat numeroase companii care promovează metodele alternative de încălzire a locuinţelor. Există sisteme care pot economisi până la 75% din costurile de încălzire, însă investiţiile iniţiale îi sperie pe cei mai mulţi potenţiali clienţi.

Pompele de căldură scot necesită o investiţie iniţială de 5.200 euro, pentru o casă cu suprafaţa de 200-250 mp, costuri ce scad până la 1.600 euro, în cazul unul apartament, însă programul Casa Verde, clienţii pot recupera până la 8.000 lei din investiţie. Aceste sisteme preiau energia din aer, sol şi apă, după care o transmit către vaporizator, de unde se transformă în gaz, care este comprimat şi ajunge la o temperatură de până la 100 grade Celsius.

„Pompa de căldură reduce cu 75% cheltuielile de încălzire. În case în care am montat aceste instalaţii, care aveau suprafeţe cuprinse între 200 şi 250 mp, cheltuielile de încălzire au scăzut de la 1.000-1.200 lei pe lună, la 200-300 lei, după montarea pompei", spune George Mardare, preşedinte Gama Prestimpex.

Plasmele termice reprezintă alegerea clienţilor interesaţi şi de igienă, pe lângă încălzirea locuinţei. Acestea folosesc undele infraroşii pentru a încălzi corpurile din încăpere, cu ajutorul argintului, care este aplicat pe suprafaţa interioară a sticlei. Acesta ionizează aerul din încăpere, astfel că sistemul previne dezvoltarea bacteriilor şi nu antrenează praful în încăpere. De aceea, principalii clienţi sunt clinici sau centre medicale, dar sunt apreciate în număr din ce în ce mai mare şi în clădiri de birouri sau locuinţe  private. Preţul unui aparat este între 270 euro şi 500 euro, după care economia lunară ajunge la 50%.

Pe acelaşi principiu, de a încălzi cu unde infraroşii, funcţionează şi panorurile radiante, însă investiţia iniţială este mai mică, preţurile plecând de la 200 euro. Mai mult, pe termen lung, economia ajunge la 65%, iar sistemele nu necesită revizii, nu este nevoie de specialişti pentru montare şi trebuie schimbate o data la 30 ani.

Sistemele de încălzire prin pardoseală au, de asemenea, numeroase avantaje faţă de sistemele tradiţionale: sunt economice, estetice şi confortabile, dar şi uşor de instalat şi întreţinut. Sistemul se montează imediat sub nivelul podelei, astfel căldura se degajă uniform, iar temperatura este constantă. Pe lângă faptul că acest sistem scoate din peisaj clasicele radiatoare, reduce consumul de energie cu până la 20%.

CITEȘTE ȘI Casa ideală: fără facturi pentru căldură sau electricitate, scoasă la vânzare cu 50.000 euro

 

19 November 2012