MAI
|
|
|
Terenurile agricole, un segment al pieţei imobiliare ţintit de investitorii străini
Gospodăriile părăsite de la sat sau terenurile necultivate de ani de zile nu mai reprezintă o noutate pentru români, deşi nu este un subiect la fel de uşor de înţeles pentru străini. Ce se va întâmpla cu terenurile agricole româneşti şi cât de interesante sunt acestea în ochii investitorilor internaţionali?
Sunt întrebări pe marginea cărora IMOPEDIA.ro a discutat cu
Piaţa imobiliară din România, privită cu optimism de specialiştii internaţionali
„Piaţa românească are o perspectivă interesantă în momentul de faţă", o spune Christian Nowotny, unul dintre cei mai titraţi ...
Christian Nowotny, cunoscut expert şi trainer imobiliar şi cu Dr. Jörg Thalmann, specialist imobiliar de origine română.
Viaţa la oraş li se pare mult mai atractivă românilor de la sat, iar şi mai interesantă este opţiunea unui loc de muncă în străinătate. Dar cum se traduce această situaţie în realitate? Ultimul recensământ arată că numărul gospodăriilor lăsate în paragină creşte alarmant, precum şi numărul hectarelor de teren agricol necultivat: 4,5 milioane de hectare abandonate, la nivelul întregii ţări.
Pe de altă parte, există
Investiţiile în România au scăzut cu aproape 90%. În restul Europei, activitatea este mai energică
Fluctuaţii majore pe piaţa investiţiilor imobiliare din România: în ultimele trei luni s-a înregistrat o scădere de 87% a ...
investitori străini care nu numai că nu înţeleg lipsa de interes a românilor, ba mai mult, investesc în acest segment. Aceştia privesc imaginea de ansamblu, o afacere pe termen lung, nu una din care începe să apară profit în primul an. Faptul că cetăţenii străini nu pot cumpăra direct pământ în România, nu pare să îi descurajeze pe cei care sunt interesaţi, deoarece în Occident nu mai există aceeaşi disponibilitate ca la noi.
„Sunt multe companii care au investit mulţi bani în suprafeţe mari de pământ arabil din România, deoarece oferte similare nu mai pot fi găsite în Austria sau în Germania. Acolo, cam toate au fost retrocedate şi împărţite între 15 fraţi, aşa că nu mai sunt disponibile proprietăţi cu o suprafaţă însemnată. Iar în România încă mai pot fi găsite" afirmă Christian Nowotny.
Lipsa serviciilor adiacente descurajează anumiţi investitori
Producţia de hrană la nivel mondial va trebui să crească cu 70%, până în 2050, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor unei populaţii în creştere, arată estimările Organizaţiei pentru Agricultură şi Hrană. În contextul ameninţării unei foamete globale, proprietarii români nu ar trebui să neglijeze terenurile arabile, atrag atenţia specialiştii europeni. În acelaşi context însă, loturile din România par să nu fie la fel de interesante pentru oamenii de afaceri cu bani din străinătate, ca şi cele din alte ţări. 
„Pentru un randament mare, suprafeţele din România sunt mici, iar serviciile adiacente nu sunt bine puse la punct. În SUA, de exemplu, loturile sunt mult mai mari, totul este computerizat, muncitorul nici nu mai munceşte, efectiv. Terenurile arabile româneşti pot redeveni o opţiune interesantă în viitorul apropiat, numai pentru investitorii care vor intra pe piaţa mijlocie, dar şi dacă se va ajunge iarăşi ca agricultura să fie ca în perioada interbelică" declară Dr. Jörg Thalmann.
Mulţi nu privesc ca pe un avantaj
Preţurile terenurilor – în scădere pe termen nedeterminat
Piaţa terenurilor pare un paradox al momentului: preţurile au scăzut cu până la 90% de la începutul crizei, iar numărul celor interesaţi ...
preţul mic al terenului din România, deoarece nu sunt îndeajuns de dezvoltate serviciile colaterale - nu sunt firme specializate care să ofere servicii de irigaţie, oferta de depozite este slabă (sunt puţine silozuri de închiriat în care să se ţină recolta), nu se găsesc utilaje de transport strict pentru agricultură şi chiar şi mâna de lucru a emigrat, în ultimii ani.
„Asta este problema pe care o avem în România: dacă eu investesc în sectorul comercial, în agricultură sau în producţie, resimt lipsa masei de români plecaţi în străinătate. Nu mai am mâna de lucru, mintea şi know-how-ul, astfel că trebuie să aduc şi asta din ţara din care vin. Şi, până la urmă, investiţia este mult mai mare. Din această cauză se plăteşte puţin pentru un hectar de pământ în România. Nu pentru că ar fi mai puţin valoros pământul, ci pentru că, la urma urmei, la acelaşi preţ îl primeşti şi în Occident. Am fost în Banat anul trecut şi am văzut cum stă tot pământul degeaba, nelucrat. Şi eu mă gândesc, ca investitor, dacă stă acolo şi nu îl lucrează nimeni, de ce să dau 1.500 euro/hectar, dacă nu sunt oameni care să îl lucreze?" continuă Thalmann.
Companiile mamut nu privesc cu ochi răi lipsa tehnologizării terenurilor arabile
Marile companii internaţionale, axate pe producţie în masă, nu par să ia în seamă aceste „detalii". Giganţii din domeniu pleacă urechea la subiectele de interes ale liderilor lumii, privesc în viitor şi realizează că au mai rămas puţine situaţiile în care pot fi achiziţionate suprafeţe uriaşe de teren agricol în acelaşi loc. Aşa că nu se dau înapoi de la a aduce specialişti din ţările lor şi de la a investi în producţia tehnologizată.
„Am mai discutat cu oameni de afaceri care deţin suprafeţe mari în Austria, care au achiziţionat mult teren şi în România, şi spun că nu este o problemă să transfere tehnologie şi aparatură austriacă. Din ce mi-au spus, sunt foarte mulţumiţi, din două motive. În primul rând, preţul de achiziţie al terenului agricol românesc este foarte accesibil, comparativ cu alte ţări europene. În al doilea rând, mâna de lucru este mult mai ieftină decât în Austria sau în Germania, ceea ce se reflectă în preţ şi apoi în profit" susţine Nowotny.
Cine poate fi numit responsabil pentru situaţia din agricultură?
Este o întrebare care naşte multe dispute, deoarece asociaţiile de producători agricoli au un răspuns, iar problema este privită diferit de diverşii miniştri perindaţi pe fotoliul Agriculturii. Din afara graniţelor, se vede că politicienii români ar fi făcut câte ceva pentru a încuraja agricultura, dar se pare că ar fi loc de mai mult.
„În primul rând, Guvernul trebuie să facă ceva pentru a opri acest exod de mână de lucru, fiindcă omul sfinţeşte locul. Se lucrează şi la infrastructură, cu banii Uniunii Europene, adică acolo, cât de cât, se mişcă lucrurile. Birocraţia este încă prea mare, dar şi aceasta este rezolvabilă. Corupţia este o altă problemă destul de gravă şi nu numai la nivel înalt, chiar şi în piaţa imobiliară" spune Dr. Jörg Thalmann.
Dar, la nivelul întregii pieţe imobiliare din România, sectorul agricol nu are şi, după părerea specialiştilor, nici nu va avea un impact la fel de mare ca alte sectoare, astfel că nu va fi la fel de interesant ca alte proprietăţi imobiliare.
„Cu toate acestea, nu cred că acest segment va fi important. Terenurile agricole vor reprezenta mereu un procent destul de mic din imaginea de ansamblu a afacerilor imobiliare, au un potenţial destul de mic. Preţul unui hectar este mic, astfel că procentul este de până în 5% din întreaga piaţă imobiliară" încheie Christian Nowotny.
AFLĂ Noul El Dorado pentru samsarii de terenuri
Loturile destinate dezvoltărilor rezidenţiale au intrat într-un con de umbră în ultimii trei ani. Alte tipuri de terenuri atrag acum ...
Care este noul El Dorado pentru samsarii de terenuri
