MAI
|
|
|
Top 10 – Oraşe olimpice, înflorire economică sau dezastru financiar?
O Olimpiadă reuşită nu se rezumă numai la o bună organizare, spectacol şi glorie de moment, ci trebuie să revitalizeze zone întregi, să atragă pe viitor noi sportivi şi să lase oraşul-gazdă cu atracţii turistice şi profit sănătos. Autorităţile britanice simt presiunea la momentul acesta, deoarece numai câteva luni ne despart de Jocurile Olimpice de vară. Este prea târziu pentru capitala Angliei să înveţe acum din experienţa oraşelor-gazdă din anii trecuţi, dar lecţiile se pot vedea cu ochiul liber. IMOPEDIA.ro prezintă clasamentul oraşelor olimpice.
Vancouver, Canada (iarna 2010) – dezastru financiar
La Jocurile Olimpice de Iarnă din 2010, atleţii canadieni au câştigat un număr record de 14 medalii de aur. Cu toate acestea, oraşul-gazdă a rămas cu un deficit bugetar considerabil, din cauza Satului Olimpic. Proiectul imobiliar a fost finanţat de primăria Vancouver, după ce dezvoltatorul nu a mai putut face faţă investiţiei, din cauza crizei creditelor. Autorităţile canadiene au crezut că finanţează ceea ce ar fi trebuit să devină cea mai „verde” şi dorită zonă rezidenţială din America de Nord, dar banii nu au fost recuperaţi nici acum, după doi ani. Paguba se ridică la 730 milioane dolari, blocaţi în 16 clădiri de apartamente de lux, din complexul redenumit Millennium Water. Proiectul a fost preluat de compania Ernst and Young, care va reduce pierderile în viitorul apropiat prin vânzarea locuinţelor, dar banii investiţi în teren probabil că nu vor fi recuperaţi niciodată (170 milioane dolari).
În Beijing, străinii nu au voie să cumpere locuinţe în anumite cartiere
Oraş ce combină o istorie bogată, cu atracţiile străvechi şi cu stilul modern, Beijingul este una dintre cele mai populare destinaţii turistice ale ...
Beijing, China (vara 2008) – boom economic
Deşi Beijing a organizat cea mai costisitoare ediţie a Jocurilor Olimpice (investiţia a fost de circa 40 miliarde dolari), aceasta nu a lăsat ţara în datorii. China a investit sume considerabile în stadioane şi parcuri, în extinderea reţelei de metrou, în porţiuni de autostradă sau într-un nou terminal de aeroport, iar Beijing a beneficiat de toate aceste îmbunătăţiri, cu utilitate pe termen lung. Capitala s-a bucurat de o modernizare fără precedent, ceea ce a adus-o în clasamentul celor mai apreciate metropole din lume, atrăgând astfel investitori de pe toate continentele. În schimb, simbolul J.O. – Stadionul Naţional, denumit pe plan local „Cuibul” – rămâne gol mare parte a timpului, deoarece este utilizat mult prea rar.
Atena, capitala ruinelor greceşti. Află cum a a intrat în picaj piaţa imobiliară din zonă
Nu cu mult timp în urmă, Atena era un loc foarte popular printre străinii care îşi doreau o casă de vacanţă. Nu numai că erau multe ...
Atena, Grecia (vara, 2004) – dezastru financiar
Din punct de vedere al organizării, Olimpiada de la Atena s-a bucurat de mare succes. Dar guvernul elen a depăşit cu mult bugetul de 4,6 miliarde dolari, iar localnicii se plâng că datoriile acumulate (14-15 miliarde dolari) au contribuit semnificativ la situaţia economică actuală a Greciei. După ce evenimentul s-a încheiat, presa locală a estimat un deficit de 50.000 euro per gospodărie, dar nu există declaraţii oficiale. Mai rău de atât, guvernul a finanţat integral J.O., alocând bani din bugetul de investiţii publice, dar fără a avea o strategie pe termen lung. Autorităţile au ratat şansa de a schimba complet faţa Capitalei, nu au reuşit să modernizeze oraşul în mod practic – nenumărate construcţii au fost ridicate fără a avea o utilitate pe termen lung, astfel că acum zac în paragină, parcurile din proiecte nu s-au materializat, noul sistem de transport public nu a reuşit să fluidizeze traficul, iar staţiile de metrou sunt uşor inundabile.
Salt Lake City, SUA (iarna, 2002) – boom economic
Bugetul alocat J.O. de Iarnă din 2002 a fost impresionant, de două miliarde dolari, dintre care 500 milioane dolari au fost investiţi doar în securitate. Cu toate acestea, organizatorii au declarat că au avut un profit de 100 milioane dolari, proveniţi în mare parte din drepturile de difuzare. şi mai important, în urma acestei ediţii, oraşul a beneficiat de nenumărate telecabine şi telescaune de mare viteză, precum şi de noi pârtii la standarde internaţionale. În primii cinci ani după Olimpiadă, numărul de turişti a crescut cu 37%, astfel că sporturile de iarnă în Utah s-au transformat într-o industrie ce valorează un miliard dolari.
Sydney, definiţia australiană pentru superlativul absolut
Syndey este cel mare oraş din Australia şi, totodată, cel mai costisitor. Proprietăţile imobiliare de aici au un preţ mult mai ridicat decât ...
Sydney, Australia (vara 2000) – dezastru financiar
Deşi Olimpiada de la Sydney a fost bine organizată şi extrem de apreciată pe plan internaţional, beneficiile pentru oraş au fost destul de scăzute. Organizatorii au făcut o greşeală frecventă – nu numai că au depăşi bugetul iniţial, dar au cheltuit de trei ori mai mulţi bani, ajungând la 3,8 miliarde dolari. Se pare că estimările iniţiale ar fi fost corecte: numai o treime din banii investiţi s-au întors în buzunarele organizatorilor. Din păcate, oficialii şi-au recunoscut public greşeala de a nu se fi concentrat asupra unei strategii pe termen lung, astfel că uriaşa sumă cheltuită nu a adus prea multe beneficii oraşului. Mai mult de atât, studiile au arătat că numărul turiştilor nu s-a mărit semnificativ datorită J.O.
Atlanta, SUA (vara 1996) – boom economic
Organizarea a fost haotică, au existat critici la adresa publicitatăţii excesivă, problemele de transport au fost la ordinea zilei, iar explozia unei conducte chiar a ucis un turist. Cu toate acestea, Atlanta a oferit una dintre cele mai puternice moşteniri ale Jocurilor Olimpice. Costurile s-au ridicat la 1,8 miliarde dolari, iar Olimpiada a echivalat pentru acest oraş cu o renaştere urbană, de care se bucură şi astăzi. Investiţiile au fost făcute în acest scop, proiectate pentru a fi utile pe termen lung – cele două arene construite special pentru acest eveniment sunt folosite de echipele de fotbal şi baseball din Atlanta (The Falcons şi The Braves), Parcul Olimpic Centennial ridicat la marginea oraşului este o zonă de relaxare apreciată atât de turişti, cât şi de localnici, iar Satul Olimpic este acum campusul Universităţii Georgia Tech.
Barcelona, capitala schimbărilor imobiliare
Barcelona a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimii 20 de ani, mulţumită autorităţilor care au simplificat intrarea pe piaţa locală a ...
Barcelona, Spania (vara 1992) – boom economic
Barcelona reprezintă un model demn de urmat şi astăzi, este exemplul perfect de Olimpiadă organizată fără cusur, succes aplaudat la scară internaţională. Mai important de atât, autorităţile au ştiut exact cum să profite de această oportunitate pentru a moderniza oraşul. Jocurile Olimpice din 1992 au meritul de a fi schimbat peisajul urban al Barcelonei, dar şi de a fi transformat oraşul într-una dintre cele mai populare destinaţii din Europa. Oficialii catalani au investit 9,4 miliarde dolari în acest eveniment, un record la acea vreme. Mare parte din bani au mers către revitalizarea oraşului, ba mai mult, a fost raportat un profit de 5 milioane dolari. Jocurile Olimpice au schimbat complet imaginea acestui oraş, iar Barcelona a urcat, într-un singur an, de pe locul 11 pe locul 4 în clasamentul celor mai importante oraşe din Europa.
Seul, Coreea de Sud (vara 1988) – boom economic
Jocurile Olimpice de la Seul au costat circa 4 miliarde dolari, dar investiţia a meritat fiecare cent. Ediţia a fost extrem de profitabilă mulţumită reţelelor de televiziune interesate de drepturile de difuzare şi sponsorilor multinaţionali. După acest eveniment, afacerile au devenit înfloritoare, ajutând economia coreeană să se claseze pe locul trei în Asia. Mai important, Olimpiada a reprezentat un catalizator al tranziţiei către democraţie pentru Coreea de Sud.
Los Angeles, SUA (vara 1984) – boom economic
După dezastrul financiar de la Montreal, Los Angeles a schimbat modalitatea în care se organizează Jocurile Olimpice şi a devenit prima ediţie profitabilă din 1932. Autorităţile nu au investit sume consistente în noi stadioane, ci au făcut doar mici ajustări la cele deja existente. Numai pista de ciclism şi centrul acvatic au fost ridicate special pentru acest eveniment. Suma investită a fost de 546 milioane dolari şi nu a fost în contul plătitorilor de taxe – parteneriatele cu marile corporaţii, plata drepturilor de difuzare sau vânzarea biletelor şi a suvenirurilor au adus un profit de aproape 223 milioane dolari, din care 40% a fost redirecţionat către organizaţiile de sport pentru tineret. Mai mult de atât, impactul economic al Olimpiadei asupra Californiei de Sud s-a tradus în 3,3 miliarde dolari.
Montreal, Canada (vara 1976) – dezastru financiar
Unul dintre cele mai răsunătoare dezastre financiare, Olimpiada de la Montreal a fost un motiv de descurajare pentru alte ţări care doreau să organizeze un astfel de eveniment. Datoria canadienilor s-a ridicat la 1,5 miliarde dolari şi a fost plătită în trei decenii, ceea ce i-a adus Stadionului Olimpic porecla de „Marea Datorie”. Ansamblul de terenuri nu a fost finisat la timp pentru începerea Jocurilor Olimpice, din cauza designului neobişnuit şi a grevelor angajaţilor. Pe perioada evenimentului şi încă 11 ani după aceea, stadionul nu a avut acoperiş. După ce, într-un final, a fost montat acoperişul în 1987, la câţiva ani, din cauza unor defecţiuni tehnice, s-a prăbuşit o bucată de 55 tone – din fericire, nimeni nu a fost rănit. O a doua porţiune de acoperiş s-a dărâmat în iarna lui 1999, când muncitorii făceau aranjamentele necesare pentru o expoziţie auto.
CITEȘTE ȘI: Top 10 – Cele mai stresante joburi în 2012
Nu mai puţin de 40% dintre americani declară că serviciul este extrem de stresant, conform Institutului American al Siguranţei şi Sănătăţii ...
Top 10 – Cele mai stresante joburi în 2012
