Ești sau vrei să fii agent imobiliar? Care este cel mai scurt drum spre succes? Sunt francizele o bună alegere? Sunt câteva dintre întrebările la care au răspuns cei în măsură să o facă. Raluca Stanciu de la Francize.ro, Ileana Preda, Director Regional Keller Williams, Dan A. Negulescu, Director Regional Realpro și Răzvan Cuc, Președinte RE/MAX au fost invitații lui Răzvan Muntean în emisiunea „ZAI la o cafea”.

42329-img_0479.jpg

Ce este o franciză?

Raluca Stanciu, Francize.ro

„Pentru mine, de 12 ani de când fac treaba asta, franciza înseamnă antreprenoriat colaborativ. De ce am ajuns la concluzia asta? Practic, cel care își dă business-ul mai departe trebuie să facă echipă cu cel care investește. Pentru că doar dacă ei își unesc puterile, eforturile, poate ieși o treabă mai bună. Este un parteneriat win-win și ambele părți trebuie să vină cu ceva la masă.

Cel care își extinde conceptul în franciza este cel mai provocat. Are treaba cea mai grea. Ca să poți să francizezi trebuie să îndeplinești câteva condiții mari:

  1. nu poți să francizezi dacă brand-ul tău nu este înregistrat;
  2. trebuie să fi testat modelul tău de business pentru o perioadă suficientă cât să dovedești rezultatul;
  3. să oferi know-how-ul partenerului tău;
  4. să îți pese de ceea ce face francizatul și mai departe. Francizorul este, pentru francizatul său, un antrenor de business și treaba asta trebuie să o facă în fiecare zi.”

Ce tipuri de costuri are un francizat când intră într-o franciză?

Raluca Stanciu, Francize.ro

„Mă întâlnesc mereu cu percepția asta, că există și francize cu taxe zero, fără costuri. Nu există. Dacă astăzi m-aș uita la o franciză aș întreba ce plătesc pentru ea, ce primesc și aș evalua dacă ceea ce plătesc este corect, pentru că nu există business-uri care te pot susține fără costuri.  

În categoria de cheltuieli pentru francizat... când mă uit la un business nu iau în calcul doar taxa de franciză, redevențele, contribuția la marketing, ci mă uit la total necesar de investit, care îi trebuie unui partener ca să pornească un business. Ca să îmi deschid o agenție de real estate, practic am investiția în agenția respectivă – trebuie să respecți standardele locației, proiectul de amenajare, mai am taxa de franciză, care este stabilită de la o franciză la alta, în funcție de teritoriul alocat și de potențialul acestuia. După care, extrem de important și parte din investiția inițială , am nevoie de un capital circulant de lucru pentru primele luni operaționale. Am observat că foarte multă lume neglijează aportul acestui capital, care este la fel de important ca și costurile pe care le plătesc către o franciză.

Când mă uit la o franciză trebuie să estimez nevoia necesară de capital total, incluzând capitalul circulant de lucru, ca să pot da drumul activității mele și să fiu on the safe side. Adică să știu că am bugetate și primele luni operaționale și să am acei bani de zile negre, ca să știu că nu sunt expus riscului.

În ceea ce privește structura costurilor pe o franciză, aceasta vine la pachet cu mai multe categorii de costuri. Prima este taxa de intrare, de franciză, care este plătită o singură dată, la semnarea contractului, și pentru care un partener primește două lucruri: dreptul de a opera acel brand și training-ul inițial pentru a putea opera business-ul respectiv. Apoi, lunar, există două categorii de cheltuieli: redevențele și contribuția la bugetul de marketing. Ambele sunt raportate la cifra de afaceri a francizatului (adică vânzările sale totale fără TVA) și care sunt acele contribuții pe care le plătești pentru dezvoltarea continuă a acelui sistem în care tu intri.

De ce trebuie să plătesc marketing? Este foarte simplu: pentru că dacă nu plătim nu se întâmplă lucruri. Nu vrem să avem un francizor care practic să nu facă nimic pentru business-ul în care noi am intrat și vrem mai degrabă să întrebăm ce? Dacă plătesc o contribuție la bugetul de marketing ce se întâmplă cu bănuții respectivi? Unde se duc, cum îi cheltuiește francizorul în așa fel încât să existe o vizibilitate națională a brand-ului.

Recapitulând, am o taxă de franciză și am acele contribuții lunare, redevența și contribuția la bugetul de marketing.”

42327-img_0493.jpg

Care este tendința pe piața francizelor?

Raluca Stanciu, Francize.ro

„Am traversat un an în care ne bucurăm de creștere, în continuare. Vorbim despre o piață, în România, care astăzi totalizează peste 430 de concepte. Sunt concepte diferite ca sectoare de activitate. Zona de servicii a crescut destul de mult în ultimul an, pentru că suntem deficitari în acest sector. Cred că, dacă vrei să te apuci de ceva în real estate, este mai bine să mergi pe un drum bătătorit.

Dacă aș investi în zona de real estate m-aș uita foarte bine să văd care este rolul meu. Pentru că, îniante de a-l cunoaște pe Răzvan, mă gândeam că trebuie să fiu un bun agent imobiliar ca să îmi deschid o franciză RE/MAX. Am aflat că, de fapt, trebuie să fiu un bun crescător de oameni, pentru că partenerul trebuie să crească oameni mai departe. Nu este calitatea lui principală faptul că știe să vândă real estate, ci că știe să crească oameni, echipe de oameni care să vândă real estate.

În materie de ce înseamnă concepte internaționale versus concepte românești, pot să spun că, în continuare, importăm mai mult brand-uri internaționale – undeva la peste 70% dintre cele 430 de concepte sunt încă din lumea internațională. Dar, în ultimii doi-trei ani am văzut și preocuparea conceptelor românești să se extindă în franciză, cu precădere pe segmente de tip Horeca sau servicii. Spre exemplu, avem destul de mulți clienți din București care migrează acum către regional, către național, folosind franciza.  Este un moment bun, în care lucrurile cresc, dar ne uităm cu foarte multă atenție, să le construim pe termen lung. Aceasta este misiunea noastră, la francize.ro, să vedem lucrurile în perspectivă, pe termen lung. În fiecare business căutăm omul potrivit la locul potrivit, chiria potrivită, oamenii potriviți, astfel încât să avem perspectiva de creștere sănătoasă și pe termen lung.”

Ce v-a determinat să alegeți franciza?

Dan A. Negulescu, Realpro

„La noi este foarte simplu. Prin 2005 a fost o întâlnire cu CEI (Confederation Europeene de l`Immobiliere), unde se punea problema întocmirii unui standard al profesiei imobiliare în Europa. Acel standard urma să reglementeze liniile generale ale activităților imobiliare și acolo s-a ivit o problemă: nu se știa cum se numește modul de lucru american. Pentru că europenii lucrează toți cam în același fel. Iată că un român a reuși să dea un nume care s-a consacrat. Acest concept se numește reprezentare exclusivă și românul a fost Sorin Udrea, fondatorul francizei RealPro. Plecând de la chestia asta, s-a creat toată mișcarea asta, trendul de reprezentare exclusivă, iar eu, care lucram ca agent imobiliar de mai mult timp, am ales să lucrez cu franciza Real Pro pentru că era exact pe convingerile mele personale. Începusem să lucrez cu reprezentare exclusivă fără să știu că se numește așa și am găsit la Real Pro valorile principale care m-au făcut să merg pe acest drum. Este vorba despre flexibilitate, costuri reduse, atât la intrare cât și pentru ceilalți agenți și despre un sistem de lucru foarte bun.

Sistemul FlexMLS este un instrument care este la dispoziția tuturor agenților imobiliari din România. A fost de la început, înainte de franciza Real Pro, funcționează și probabil că va rămâne tot timpul, cât va exista cooperare în domeniul imobiliar. Pentru că sistemul MLS, nu neapărat flex, este instrumentul cheie în cooperare din punct de vedere al agenților, pentru reprezentarea exclusivă.”

Răzvan Cuc, RE/MAX

„Când am preluat eu master franciza, pentru că inițial am pornit cu o franciză – prima dată am cumpărat o franciză, în condițiile în care RE/MAX avea o mică rețea de birouri din câteva zeci, câte fuseseră într-un moment de apogeu... în momentul în care am preluat eu master franciza mai erau trei birouri în România. Se întâmpla în urmă cu cinci ani. Astăzi sunt peste 40 semnate, dintre care vreo 36 active. A fost un proces greu. Practic, aș putea spune că am preluat de la minus afacerea aceasta. Era în mijlocul perioadei de criză.

Mi-a plăcut și îmi place foarte mult modelul de business. Îmi place foarte mult brand-ul, mă asociez personal cu brand-ul acesta, și eu întotdeauna am fost atras, tentat să intru în proiecte din astea mari.”

Ileana Preda, Keller Williams

„Într-un sistem de tip franciză faci mai mult împreună cu partenerii tăi decât poți să construiești de unul singur. Asta mi-am dorit eu, asta a fost viziunea mea în ultimii trei ani -  să găsesc un mediu de lucru în care să pot construi ceva măreț, mai mult decât aș fi putut să construiesc de una singură și am găsit Keller Williams sau Keller Williams m-a găsit pe mine.”

Cum ați trecut peste reticența oamenilor?

Răzvan Cuc, RE/MAX

„În momentul în care eu am preluat master franciza am început să organizez evenimente deschise, la care am invitat toți colegii, și Ileana și Dan au fost prezenți. Am adus traineri, speaker-i de talie internațională din diverse țări din Europa și am arătat ce suntem în stare să livrăm. Pe urmă am organizat evenimente cu oameni de-ai noștri, români, și am încercat să arătăm același lucru, și anume că putem să livrăm conținut de educație profesională în real estate în limba română, adaptat pieței din România și am convingerea că, în momentul acesta, nu mai există nicio îndoială că valoarea educației este foarte mare. Într-o mare măsură, acesta este unul dintre cele mai importante bunuri ale unui sistem de franciză – pachetul de suport, în care training-ul este o componentă foarte importantă. Să te învăț cum să faci. Fiind un business de servicii, unde nu există un produs palpabil, tot ce vindem noi, respectiv agenții noștri, sunt servicii, iar procesul de educație este esențial în livrarea de servicii, cu atât mai mult cu cât în domeniul acesta vânzarea este una de la vârf, în care agentul implicat trebuie să știe și partea tehnică legată de imobile, partea juridică, financiară, negocierea... este un pachet foarte complex de servicii. Iar asta implică foarte multă școală, foarte multă educație. Și cineva trebuie să o livreze pentru membrii rețelei, cu atât mai mult cu cât în industrie nu există o instituție sau o asociație care să livreze coerent un pachet de training-uri, cu o sesiune de examene la sfârșit.”

42330-img_0543.jpgIleana Preda, Keller Williams

„Da, educația este cheia. Iar motivul numărul 1 pentru care m-am alăturat APAIR-ului este pentru că este „copilul” NAR-ului (National Association of Realtors). Iar acolo, primul lucru înainte să începi să practici te duci cu licența ta și te alături unei agenții imobiliare, unui broker imobiliar ca agent imobiliar. Următorul pas este să te înscrii într-o asociație profesională și în MLS.

De aceea este oarecum sensibil subiectul, pentru că APAIR, deși nu este o organizație comercială, este o organizație nonprofit, are un program educațional coerent și susținut în ultimii ani de un grup de voluntari. Din 2009 au fost plantate semințe acolo și continuă să crească, ceea ce este minunat, pentru că astăzi avem RE/MAX, APAIR, RealPro, urmează foarte activ din urmă Keller Williams și programele acestea educaționale disponibile pieței nu vor face altceva decât să contribuie la o lume imobiliară mai bună.”

Dan A. Negulescu, Realpro

„La noi este vorba despre experiență. Atâta timp cât am inițiat conceptul de reprezentare exclusivă și practicăm acest lucru de 12 ani, este foarte clar că experiența, cu toate erorile, încercările  și rafinările sistemului făcute de-a lungul timpului, cumulată cu un proces de educație atât inițială, cât și continuă, proces de educație bazat pe valorile NAR, au dus, firesc, spre succesul de astăzi în toate zonele în care suntem prezenți.

O franciză nu poate funcționa dacă nu are o poveste de succes în spate, o poveste demonstrată, demonstrabilă. Și, încă un lucru foarte important: noi toți suntem practicieni. Noi toți suntem agenți imobiliari. Nici Sorin, nici eu nu suntem niște oameni care au venit din alte zone, încercând sau preluând o activitate imobiliară. Și fiind agenți imobiliari, trecând printr-o sumedenie de situații în viața de zi cu zi, în momentul în care ne-am dat seama că acest mod de lucru este cel mai eficient pentru noi, l-am adoptat instantaneu și-l folosim zi de zi. Mai mult decât atât, suntem și în măsură să le arătăm noilor noștri colegi, celor care decid să intre în franciza noastră, cum facem noi și să fim alături de ei zi de zi, într-un program continuu de mentoring și de training.”

De ce brand-urile internaționale au evitat să intre într-o asociație?

Răzvan Cuc, RE/MAX

„Noi avem în APAIR vreo 3-4 proprietari de franciză care sunt activi acolo, nu aș zice că suntem distanți față de Asociație. Eu personal locuiesc în Cluj, care este la șapte ore de mers cu mașina, vin mai rar în București, deci am acces fizic mai greu la APAIR.

Comparând cu ceea ce știu că se întâmplă în piețele europene, mai ales în cele nord-vestice, unde există asociații foarte puternice, care domină și normează industria la modul extrem de riguros, nu poți să accezi la breasla de agent imobiliar dacă nu intri în această asociație. Unele dintre aceste asociații dețin portaluri care sunt cele mai importante portaluri la nivel național, dețin MLS-uri. Adică asociația agenților imobiliari are o forță dominantă în industrie. Toți agenții și toți profesioniștii în real estate sunt membri în acea asociație, contribuie financiar, dezvoltă programe de trainig, care sunt obligatorii.”

Dan A. Negulescu, Realpro

„Aș vrea să adaug faptul că însăși crearea APAIR a plecat dintr-o necesitate. Până să ajungem la concluzia că avem nevoie de o reglementare în domeniul imobiliar, neavând nimic, ne-am gândit cum facem. Bineînțeles că, în purul stil românesc, am încercat să inventăm noi roata. După care ne-am dat seama noi, ca români, că este mai bine să urmăm un exemplu de 100 de ani de experiență și să plecăm pe acest lucru. Așa am creat APAIR. Care substituie, într-un fel, pentru moment, legiferarea profesiei imobiliare. Din păcate, statul nu este interesat, până în acest moment, să ordoneze un pic, să pună niște bareme de intrare și atunci am simțit nevoia să creăm acest lucru și am făcut-o pentru toată piața. Am oferit tuturor colegilor, firmelor, francizelor care erau în acel moment posibilitatea și chiar i-am rugat să vină cu tot know-how-ul, cu toate procedurile pe care le știu din România sau de aiurea și să ne ajute să creăm o lume imobiliară mai bună. Au fost 12 fondatori.

În dorința mea, ca membru fondator, să fie cât se poate de reglementat și să fim toți sub o umbrelă și să cooperăm cu toții și să ne educăm cu toții, mă așteptam ca toată lumea din piață să considere că este o mare valoare și o mare mândrie să fii membru în această asociație. Din păcate nu toată lumea a gândit așa.”

Cum vedeți colaborarea în interiorul francizelor? Există principii care vin de sus?

Răzvan Cuc, RE/MAX

42328-img_0641.jpg

„Cred că o franciză trebuie să dea membrilor ei trei elemente-cheie pentru business:

  1. un brand puternic, care îți dă o mulțime de avantaje: încredere, lead-ul -  clienți care vor să lucreze cu acel brand și oameni care vor să lucreze în interiorul acelui brand;
  2. o rețea puternică, care să stimuleze colaborarea. Trebuie să creeze cadrul în care membrii ei să colaboreze. Cu cât mai mulți, cu atât mai culți, vorba ceea. Dincolo de colaborare este împărtășirea experienței. Este un mare avantaj să faci parte dintr-o rețea mare ca să poți să împărtășești cele mai bune practici;
  3. un pachet mare de suport – partea de educație și instrumentele ci care să aplice ceea ce au învățat. Iar pachetul de instrumente l-aș defalca în: instrumente juridice – contracte, fișe etc., marketing, IT, instrumente de generare și administrare de lead-uri, proprietăți.

Legat de colaborare, cei trei piloni trebuie să fie acolo și cei care intră în rețea trebuie să beneficieze de brand, de o rețea și de suport, iar rețeaua este cea care generează cadrul pentru colaborări. Sigur că sunt necesare niște proceduri, niște instrumente care să faciliteze colaborarea, niște instrumente din zona de tehnologie care să deschidă fluxul de informații între agenți, fără granițe, dacă se poate, fără distanțe, colaborezi între Cluj, București, între București și Viena. Cu cât e mai mare rețeaua, cu atât potențialul de colaborare crește exponențial.”

Ileana Preda, Keller Williams

„Colaborarea, pentru mine, nu înseamnă doar în rețea. Da, suntem autosuficienți dacă colaborăm la nivel de rețea, dar colaborarea în piață cu toate agențiile imobiliare este, de asemenea, foarte importantă. Cred că pentru asta avem nevoie de niște reguli comune, să vorbim aceeași limbă, să știm cum facem asta într-un mod eficient și să extindem acel know-how de colaborare către toată piața. Nu contează ce nume porți, ce trecut ai. Din punctul meu de vedere, în interesul clienților noștri, colaborarea este obligatorie.

Ce ne aduce pe toți împreună este că noi, de fapt, suntem în competiție, toți în piață, până la momentul în care un client ne alege și apoi avem oportunitatea să colaborăm cu toții. Asta mi se pare minunat în imobiliare. Și faptul că noi aici, la masă, putem să fim, în același timp, în competiție și în colaborarea mi se pare absolut minunat.”

Dan A. Negulescu, Realpro

„Așa putem crește: colaborând. Pentru a colabora trebuie să vorbim aceeași limbă. Pentru a vorbi aceeași limbă, trebuie să avem aceleași proceduri de lucru, mai mult sau mai puțin. Într-un anume sistem poți colabora, în sistemul de reprezentare exclusivă poți colabora și, de fapt, aceasta este esența sistemului de reprezentare exclusivă. Iar instrumentele fiecăruia dintre noi sau ale oricărei agenții imobiliare ar trebui să ducă spre colaborare, care trebuie să fie cât mai ușoară.”

Ileana Preda, Keller Williams

„Se colaboreaza în piață și în sistem deschis și, având în vedere că în sistemul de reprezentare exclusivă suntem încă o minoritate, este un lucru minunat că se merge într-acolo, între a se colabora, chiar și în sistem deschis. Ce ne-ar putea uni până când reprezentarea exclusivă devine o normă de lucru este un cod etic. Pentru că, chiar și în sistem deschis, dacă plecăm de la niște reguli ale jocului, cum ar fi codul etic... de exemplu, codul etic al NAR este îmbrățișat și de Asociație, și de francize, un pic particularizat, dar este cam același, principiile sunt cam aceleași. Cât de simplu este să pornim cu toții de la o bază, să vorbim aceeași limbă.

Sigur că eu sunt 100% pentru reprezentare exclusivă, nu e în scris nu există. Dar, în același timp, sunt mulți oameni de calitate care încă nu au învățat să lucreze în reprezentare exclusivă, sunt agenți în piață care colaborează, chiar și în sistem deschis.

Sigur că există riscuri. Totul e ok până când nu mai este ok. Pentru că, într-o situație în care regulile nu sunt clare și nu sunt în scris intervin neînțelegerile. Și în colaborare deschisă nu doar că ești într-o expunere totală, ci, la rândul tău, îți expui și clienții. Și aici se agravează lucrurile.”

Dan A. Negulescu, Realpro

„A propos de codul etic, eu consider că este principalul instrument de business. La noi fiecare agent este obligat să facă parte din Asociație, pentru a respecta codul etic. Asta este politica noastră.”

Răzvan Cuc, RE/MAX

„Cred că într-o piață matură, spre care cu siguranță ne îndreptăm, prezența francizelor este necesară, ca o dovadă a fenomenului de maturizare. Pentru că în America de Nord, care este cea mai matură piață imobiliară la nivel global, francizele domină. Cred că principalele 5-6 francize în State depășesc cu mult două treimi din piață. Și beneficiile apartenenței la una dintre francize sunt evidente.”

La ce trebuie să se uite un posbil francizat atunci vrea să intre într-o franciză?

Ileana Preda, Keller Williams

„În Statele Unite este un criteriu de alegere să intervievezi agenția imobiliară. Nu agenția imobiliară intervievează agentul, ci invers.

Francizatul este biroul, agenția imobiliară și agenții au o sublicență, asociați de vânzări. Ce m-a atras pe mine, la a doua vedere, în Keller Williams, pentru că în 2004 am intervievat pentru prima dată Keller Williams, revăzând sistemul niște ani mai târziu, m-am identificat foarte bine cu valorile companiei, cu cultura organizațională și a fost o decizie personală cu care m-am identificat. În momentul în care o persoană alege să intre într-un sistem de franciză trebuie să știe foarte clar ce vrea și, dacă acea soluție, franciză sau nu, îi răspunde acelor nevoi atunci este decizia corectă pentru acea persoană.

În căutarea aceasta, pe mine m-a atras foarte mult ideea de lucru colaborativ, pentru că, în sistemul nostru, fiecare persoană din rețea are cotă parte din creșterea rețelei, din beneficiile financiare ale rețelei. Și pe mine asta m-a atras. Aveam propriul business, aveam un istoric de vânzări de succes, pot să zic că știam ce fac și din punct de vedere al deciziei de a mă alătura unui brand sau nu pentru mine a fost foarte simplu: împreună cu alții, care gândesc ca mine și care sunt în aceeași situație putem să facem ceva mai fain decât putem să facem separat.”

42332-img_0724.jpg

Dan A. Negulescu, Realpro

„Bineînțeles, brandul este cel mai important lucru, pentru că sub brand avem tot ce putem găsi într-o franciză. Mai concret, este vorba de:

- flexibilitate în lucrul de zi cu zi - un agent caută, în principiu, un mod confortabil de a lucra. Noi oferim flexibilitate;

- costuri eficiente pentru un agent - la noi, este mai eficient pentru tine, ca agent, să lucrezi cu noi decât să lucrezi singur. Asta contează foarte mult pentru un agent care își dorește să lucreze în reprezentare exclusivă, dacă ne gândim la mitul conform căruia reprezentarea exclusivă este foarte dificilă, este greu să lucrezi așa și costă foarte mult. Nu-i adevărat. Este eficient și este foarte simplu;

- sistemul de lucru – vorbim, bineînțeles, despre reguli, proceduri de lucru care trebuie să fie standardizate. În opinia mea, fiecare dintre agenți trebuie să lucreze în același mod, pentru a asigura servicii de o calitate foarte înaltă și unitare pentru consumatori. Pentru că, dacă un consumator apelează la un agent Realpro din Constanța și primește niște servicii și ulterior vine la agentul Realpro din București și primește alt tip de servicii, pentru că fiecare poate face ce vrea, în momentul acela ideea de brand se distruge, în opinia mea.

- experiență în aceste sisteme –lucrăm de 12 ani în acest sistem. La început era un program de 12 săptămâni în care un agent intra în franciză. 12 săptămâni la rând se educa. Între timp am reușit să rafinăm acest proces, astfel încât astăzi, cu ajutorul unui foarte performant sistem de e-learning cu mentoring, cu coach-ing continuu, un agent care intră în rețeaua Realpro într-o lună și jumătate iese în piață și în două-trei luni începe să încaseze. Pe de altă parte, CRM-ul pe care l-am dezvoltat de la zero ține cont exact de aceste procese de lucru, iar astăzi acest CRM funcționează extraordinar. A propos de flexibilitate, poți să lucrezi de acasă, de la birou, din mașină, ești conectat tot timpul, ai absolut tot sistemul în mână.

A propos de sistemul de lucru, noi avem o abordare umană, din punct de vedere al business-ului. În primul rând, lucrăm numai în reprezentare exclusivă, iar în ceea ce privește agenții noi lucrăm cu profesioniști, cu oameni care își doresc să învețe să lucreze așa, să câștige bine și să-și creeze echipa alături de ei. La noi un agent francizat este o persoană care poate să aibă sau nu un asistent și/sau un agent asociat. Biroul meu, de exemplu, are asistent, agent asociat. Pe măsură ce, organic, creștem, ne mărim echipa.”

Răzvan Cuc, RE/MAX

„În primul rând, cred că francizații ar trebui împărțiți în două mari categorii:

  1. start-up, cei care vin din afara industriei și aleg să înceapă un business nou în real estate fără să aibă o experiență directă. Poate au experiențe conexe – ca dezvoltatori, constructori. Fie că pornesc business-ul acesta singuri, fie că intră într-o franciză ei au nevoie de un brand, trebuie să-și construiască o mică rețea, o echipă și au nevoie de pachete de suport – training și instrumente de lucru. Ca să construiești ceva, trebuie să investești, după părerea mea, de la 50.000 de euro în sus. Dacă intri într-un sistem de franciză, ca și start-up, lucrul ăsta îl primești instant. Și aici rămâne la latitudinea fiecărui francizat din zona de start-up să evalueze fiecare dintre francize și să decidă unde vede valoarea.
  2. cei care fac conversii, cei care sunt în industrie, lucrează fie ca free lancer-i sau au mici birouri sau mari birouri. Conversia de la un brand local la un brand global, internațional sau național îi aduce niște avantaje: apartenența la o rețea, accesul la un sistem de educație mai mult sau mai puțin performant, la niște instrumente care să îi scaleze și să îi amplifice business-ul.

Fiecare dintre aceste două categorii poate lua avantaje oarecum diferite. Dar cei care vin din industrie trebuie să aibă niște elemente clare, prin francizare, care să le demonstreze că își cresc indicatorii principali. Afiliindu-te la RE/MAX, în cazul meu, poți să crești automat niște indicatori specifici industriei. Poți să crești numărul de agenți, pentru că te învățăm cum să o faci, poți să crești productivitatea/agent, valoarea listărilor, procentul de comision cu care listezi, poți să scazi cheltuielile. Dacă fiecare dintre acești indicatori îți crește cu 10%, amplificat, poți să crești business-ul cu 60-70%. Și evident că merită să-ți asumi un cost de afiliere la rețea.

Fiecare din antreprenorii din industrie poate să analizeze dacă franciza poate să-i amplifice acești indicatori, astfel încât business-ul lui să crească exponențial și să intre în această rețea.”

Ce părere aveți despre francizele românești care apar, indiferent de domeniu?

Ileana Preda, Keller Williams

„Raluca Stanciu a precizat unul dintre cei patru indicatori și cred că este foarte important să ne întoarcem la el – povestea dovedită de succes din spatele brand-ului. Indiferent ce opțiuni evaluăm, până la urmă trebuie să te uiți la istoricul de succes al acelui nume.

Hai să zicem că ai în față ca opțiune o pseudo-franciză. Pur și simplu compari mere cu mere. Și dacă tu ești mai eficient în business-ul tău într-un sistem de pseudo-franciză, atunci poate că și asta este o opțiune.

Nu o văd ca pe o amenințare. Eu cred că fiecare dintre noi avem suficient de multe unelte pentru a prezenta unui viitor partener și orice business, până la urmă, se va vedea în timp cât de bine a fost dezvoltat sau gândit.”

Răzvan Cuc, RE/MAX

„Eu cred că amenințarea vine din partea cotei de piață neexploatate. În România, după niște evaluări pe care le-au făcut diferite entități, inclusiv de noi, RE/MAX, am ajuns la concluzia că maxim 30% din tranzacțiile din piață sun acoperite de agenți imobiliari. Eu cred că procentul acesta este foarte generos, luând în calcul faptul că sunt localități în care nu există agenți imobiliari. Da, în București procentul probabil că este real, poate că este ușor peste 30%, însă în orașele care au sub 100.000 de locuitori – zero sau 5%.

Procentul de piață acoperit de agentul imobiliar are un potențial de creștere uriaș. Putem să-l înmulțim cu trei. Dar condiția este să profesionalizăm breasla asta, să o normăm.”

Dan A. Negulescu, Realpro

„Noi, ăștia puțini, ar trebui să dăm un exemplu. Ca și în State. Dealtfel, în State, păstrând proporția, situația este similară. Din 100% agenți imobiliari, cei care respectă niște reguli și lucrează corect au mai mult de 80% din numărul de tranzacții. NU ar trebui să ne speriem de faptul că noi, francizele, acoperim o anume cotă sau nu. Ar trebui să ne gândim cum să facem noi, agenții imobiliari, să lucrăm mai eficient.”

Răzvan Cuc, RE/MAX

„Este extrem de mult loc în piață. Este acoperită 30% din piață, restul de 70% este Wild West. În acest Wild West pot să apară francize locale. Depinde de forța antreprenorilor care vor porni la un astfel de drum, însă este un pionierat care va cere un tribut mare.”

Care sunt obiectivele voastre de business pe termen mediu și lung?

Răzvan Cuc, RE/MAX

„Fiecare afacere are niște indicatori. Într-un business de rețea, de franciză, cred că indicatorii cheie sunt numărul de birouri, numărul de francize, numărul de agenți, numărul de proprietăți din portofoliu și, evident, gross comission. Noi suntem într-un moment în care avem 40 de birouri și, în următorii cinci ani, trebuie să ajungem la minim 110. Dacă vorbim despre agenți, suntem în acest moment vreo 320 de membri, trebuie să depășim o mie. Dacă vorbim despre portofoliu, trebuie să avem minim 10.000 de proprietăți în reprezentare exclusivă, iar la gross comission, cerul este limita.”

Ileana Preda, Keller Williams

„Primul obiectiv, pe termen scurt, este să lansăm primul birou Keller Williams. Va fi un birou etalon, în care m-am implicat și eu, se numește KW Top Agent. Pe termen mediu, în următorul an, vrem să ne extindem la încă două piețe, în afara Bucureștiului și pe termen lung ne vedem alături de RE/MAX la peste o mie de agenți în rețea, la nivel național. Modelul nostru de business este concentrat pe grupuri de agenți și pe model de mega birou. Ca atare, pentru noi, numărul de birouri nu este atât de important cât numărul de profesioniști și numărul de tranzacții pe care aceștia le încheie cu succes.”

Dan A. Negulescu, Realpro

„Noi suntem o franciză românească, lucrăm cu profesioniști, nu lucrăm cu număr de birouri. La noi, numărul de birouri înseamnă numărul de oameni care sunt în piață și funcționează demonstrabil. Astăzi suntem zece, suntem prezenți în patru zone, la anul vom fi 50. Evident, câteva mii vom fi și noi.”

 

20 December 2018