Adrian Daminescu stă într-un apartament de aproape 90 de metri pătraţi, într-un bloc din buricul Bucureştiului. Pe Calea Călăraşilor, mai exact. Este una dintre zonele bune ale Capitalei, la care râvnesc o mulţime de oameni.
Însă Adrian Daminescu este departe de a fi mulţumit de această locaţie. Firesc cumva, în
condiţiile în care artistul recunoaşte că nu şi-a ales casa, ci doar a acceptat oferta autorităţilor locale. „N-am avut încotro. Am primit o casă de la primărie, asta a fost casa, n-am avut
prea multe de comentat. Am reuşit să-mi construiesc aşa, un mic rai, un mic refugiu", povesteşte cântăreţul.
Avantajele zonei sunt indiscutabile. Poţi ajunge foarte repede într-o mulţime de locuri frecventate de artişti şi nu eşti nevoit să petreci ore în şir în traficul infernal din Capitală. Însă apartamentul de pe Calea Călăraşilor are neajunsurile lui. „Sunt foarte aproape de Intercontinental, unde noi, artiştii, ar trebui să ne facem veacul. Dezavantajul este că nu ai curte", spune cu francheţe Adrian Daminescu.
Şi ar mai exista câteva dezavantaje: aglomeraţia şi zgomotul, caracteristice zonelor din centrul Bucureştiului. Partea proastă este că Adrian Daminescu şi-a amenajat în apartamentul în care locuieşte şi un studio de înregistrări, pentru care ar avea nevoie de linişte. „Călăraşi este un bulevard plin de stopuri, de blocuri frumoase, stopuri la care se opresc maneliştii câte cinci minute şi, cu geamurile deschise, dau muzica la maxim, ca să ne facă educaţie muzicală. Acolo am şi studio de înregistrare, tot lângă stopuri, la 20-30 de metri de stop", precizează artistul, care nu a fost prea norocos nici la capitolul „vecini", aşa că visează cu ochii deschişi la momentul în care va reuşi să se mute departe de aglomeraţie şi zgomot. „Eu am şi vecini foarte buni, dar şi vecini foarte răi. Oricât de drăguţ ar fi, este imposibil să nu scape vreo răutate. N-ai voie să faci nimic la bloc fără aprobarea lor. Nici măcar magazinul de jos nu poate să funcţioneze fără aprobarea locatarilor. Vă daţi seama că un studio de înregistrare are probleme. Deci trebuie să mă mut cât mai departe. Dacă n-am să reuşesc pe o creastă de munte, să cânt cu cocoşii acolo, probabil că o să mă refugiez undeva pe malul unui lac sau undeva unde să nu mai văd atâta circulaţie, să nu mai ascult atâtea manele şi să am liniştea mea unde să pot crea muzică".
Acolo i-ar plăcea să-şi construiască o casă. „Pe un singur nivel, cinci-şase camere, o sufragerie mare, unde să primesc musafirii care vin la mine şi probabil că n-o să fie puţini, un studio de înregistrări - deci două camere sacrificate numai pentru asta, o sufragerie imensă vreau să-mi fac, vreo 140 mp sau 120... nu ştiu, între 120 şi 140, o curte frumoasă, cu copaci, cu un lăculeţ mic, al meu personal, unde să plantez crapi, ca să pot să-i pescuiesc când vreau eu şi să mă joc cu ei, piscină", descrie Daminescu casa visurilor lui.
Cântăreţul mărturiseşte că de la o vreme încoace se gândeşte tot mai serios să părăsească Bucureştiul în favoarea unui loc mai liniştit. „O dată cu vârsta vine şi înţelepciunea şi atunci te gândeşti că ar fi foarte bine să ai o căsuţă undeva la ieşire din oraş, pe malul unui râu".
Adrian Daminescu ştie deja şi locul în care i-ar plăcea să petreacă o vacanţă prelungită. „Cred că m-aş duce în Bali. E ieftin, bun şi frumos", punctează cântăreţul care spune însă că nici nu se pune problema să-şi cumpere sau să-şi ridice o casă de vacanţă. Nu de alta, dar nu vrea să stea prea mult timp în acelaşi loc, ci să vadă toate colţurile lumii. „Nu-mi trebuie nicio casă de vacanţă. Îmi trebuie o singură casă, unde să stau, unde să am linişte. Casă de vacanţă nu-mi trebuie. Vreau să văd lumea dacă vreau s-o văd. Şi atunci probabil spre sfârşitul vieţii aşa, o să o iau pe mândra mea de mână şi o să văd cu ea fiecare colţişor din lumea asta câte zile om mai trăi".
31 January 2011
