Proprietăţile noi, realizate din prefabricate, sunt cel mai puţin căutate. Preţurile mari ale caselor îi fac pe mulţi americani să aleagă varianta închirierii. Ei se bucură mai multe drepturi decât chiriaşii europeni.
Constantin Filip este un român care locuieşte în Queens, New York, de aproximativ 18 ani, împreună cu soţia
şi un fiu. În prezent, este cetăţean american şi chiriaşul unei case cu trei dormitoare, un living, o bucătărie şi două băi.
„Locuiesc cu chirie din momentul în care am ajuns în SUA, aceasta fiind a doua casă în care stau. Aici, spre deosebire de România, dorinţa de a fi proprietar al unei case nu este atât de încrâncenată, iar pe oameni nu-i deranjează statutul de chiriaşi", spune Filip.
El adaugă că persoanele care au statut de chiriaşi au drepturi mai multe decât în Europa, contractele fiind încheiate chiar şi pe 10-15 ani, lucru care le oferă acestora un sentiment de siguranţă. Mai mult, proprietarii care oferă locuinţe spre închiriere se implică activ în mentenanţa blocului sau a casei. Astfel, chiriaşii au dreptul da a chema proprietarul chiar şi pentru a înlocui un bec ars.
O piaţă foarte dinamică
Unul dintre motivele pentru care chiria este preferată de mulţi americani este acela că aici oameni sunt foarte activi, oricând gata să facă o conversie profesională sau să se deplaseze dintr-un oraş în altul, dacă slujba le-o cere, spune Kim Verton, proprietarul a două blocuri de locuinţe în zona Queens. Acest lucru a condus, chiar şi în condiţiile crizei, la o piaţa a chiriilor foarte dinamică.
Chiriile, în funcţie de zonă, variază destul de mult. Astfel, pentru locuinţa sa din Queens, Constantin Filip plăteşte lunar 800 de dolari,sumă care include şi costul întreţinerii.
Pentru o locuinţă cu caracteristici asemănătoare, dar aflată în Miami, spre exemplu, chiriaşul va plăti aproximativ 1.000 de dolari pe lună, în timp ce în state precum Arizona sau Kansas, chiria lunară poate fi chiar şi mai mică de 600 de dolari.
Dependenţi de oraşe
În zona Floral Park, New York, un apartament cu două camere şi două băi, aflat într-o clădire construită în 1975, cu suprafaţa de 75 de metri pătraţi, complet mobilat şi utilat, costă 300.000 de dolari. Potrivit agentului imobiliar Annette Kroll, acest tip de proprietate este unul din cele mai căutate în oraş, mai ales de către tinerii care doresc să fie aproape de principalele centre comerciale ale oraşului, dar şi de zonele de distracţie.
Kroll mai spune că, spre deosebire de persoanele mai în vârstă, care preferă să locuiască la periferie, în zone liniştite, într-o casă pe pământ, tinerii americani sunt persoane dinamice pentru care agitaţia oraşului reprezintă un element de care sunt dependenţi. Există multe cazuri, adaugă agentul, când tinerii, deşi locuiesc cu părinţi în zone aflate în apropierea şcolii sau a locului de muncă, aleg să se mute singuri sau câte doi-trei chiar şi într-o zonă mai îndepărtată de locul copilăriei. Şi asta pentru a se simţi independenţi şi a fi conectaţi mai strâns la oraş.
Americanii preferă două camere
Cele mai bine vândute proprietăţi sunt, potrivit agentului Annette Kroll, apartamentele cu două camere, dacă vorbim de zonele urbane şi proprietăţile tip fermă, dacă vorbim de cele rurale. „Locuinţele noi nu reprezintă un procent foarte mare din totalul disponibil pe piaţă spre vânzare şi asta deoarece, după ce s-a construit intens în perioada 1940-1970, s-a asigurat un stoc locativ suficient pentru a susţine noua generaţie", precizează specialistul. Mai mult, americanii sunt destul de conservatori atunci când aleg o proprietate, mai ales dacă vorbim de persoanele trecute de 40 de ani.
Sursa
16 February 2010
