Tribunalul Dâmboviţa, la cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, l-a obligat pe primarul general al Capitalei să emită decizia prin care să dispună desfiinţarea turnului Cathedral Plaza şi să ia toate măsurile administrative de aducere a terenului în situaţia anterioară emiterii autorizaţiei, pentru a reface cadrul natural din zona de protecţie a Catedralei Sf. Iosif, susţine ARCB într-un comunicat remis duminică.

26301-cath_43298800.jpgPotrivit Arhiepiscopiei Romano-Catolice, prin această decizie definitivă "legalitatea este repusă în drepturi" şi se răspunde dorinţei cetăţenilor români care s-au pronunţat în proporţie de 81,1% în favoarea desfiinţării clădirii, conform unui sondaj realizat pe 13 iulie 2011.

'Suntem în măsură să prezentăm în faţa autorităţilor publice şi ultima verigă solicitată în vederea desfiinţării construcţiei ilegale, înălţată prin abuz, înşelătorie, prin pârghii oculte, cu mulţi bani investiţi în acte cel puţin dubioase. Avem deja o primă hotărâre definitivă privind desfiinţarea acestei aventuri ilegale cu implicaţii asupra patrimoniului naţional şi asupra cultului catolic. Demersurile noastre nu se opresc aici, deoarece am solicitat instanţei de judecată să oblige chiar pe investitor la demontarea construcţiei pentru a înlătura prejudiciul produs Catedralei, dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1. Reamintim că şi DNA continuă cercetările în cazul celor care au semnat procesul-verbal de recepţie fictivă a construcţiei", a declarat potrivit surse citate Ioan Robu, arhiepiscop-mitropolit de Bucureşti.

Conform comunicatului ARCB, în motivarea sentinţei de către Tribunalul Dâmboviţa se arată că "decizia de desfiinţare a construcţiei reprezintă o măsură de legalitate, de aplicare a principiului 'ceea ce este nul nu produce efecte'".

De asemenea, se reţine că "autorităţile publice sunt obligate să respecte legea, să restabilească ordinea de drept perturbată prin emiterea unui act administrativ nelegal, pentru înlăturarea consecinţelor materiale produse", că "desfiinţarea acestei construcţii reprezintă pe de o parte aplicarea principiului legalităţii iar pe de altă parte singura posibilitate a înlăturării afectării drepturilor şi intereselor reclamanţilor".

Instanţa arată că "interesul pe care s-au sprijinit demersurile juridice ale reclamanţilor este un interes public deosebit, întrucât se afectează nu un spaţiu public, ci un spaţiu public cu valoare istorică deosebită, aspect de care autoritatea publică era obligată să ţină seama", se mai menţionează în comunicatul citat.

 

Sursa

9 September 2012