Arhitecţii străini pot profesa în România, doar recunoscuţi de OAR

Au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect.  Domnul arhitect Şerban Ţigănaş, preşedinte OAR (Ordinul Arhitecţilor din România) a avut amabilitatea să comenteze noile reglementări, în exclusivitate pentru Imopedia.ro.

 „Normele metodologice sunt continuarea firească a modificărilor la Legea 184. Ele se referă în special la problematica calificărilor care trebuie recunoscute pentru arhitecţii străini care doresc să practice în România prin asumarea responsabilitătii date de dreptul de semnatură. Normele aduc clarificări procedurale şi lista exhaustivă a titlurilor care trebuie recunoscute. Există şi probleme nerezolvate, cunoscute şi in celelalte ţări membre, cum ar fi cele legate de accepţiunea prestării de servicii temporare sau ocazionale în domeniul arhitecturii.  Pentru calificările românesti este limpede ca nu mai pot fi recunoscute pentru profesia de arhitect calificări provenite de la instituţii care acordă diploma după trei ani de studii în regimul colegiilor de orice fel".

Cum au apărut?

OAR a colaborat cu MDRT şi DAE la realizarea acestor norme. Ca şi în cazul modificării legii, OAR a propus şi prin aceste norme explicitarea, consolidarea şi augmentarea responsabilitătilor arhitecţilor asupra lucrărilor pe care le semnează.

Propunerile OAR au fost preluate parţial şi se regăsesc în norme, care au în general un caracter benefic, clarificator şi constituie în mod cert un pas înainte în organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect. Lipsesc însă elementele care ar trebui să lege responsabilităţile arhitecţilor în coordonarea proiectelor şi transpunerii lor în construcţii de contribuţiile celorlalţi profesionişti implicaţi în aceste procese interdisciplinare. Din păcate, legislaţia românească nu a acoperit încă această problemă esenţială.

COMENTARIILE

I. Dispozitii generale

Comentariu: În acest capitol se precizează faptul că se recunosc calificările cetăţenilor din alte state membre ale UE  şi că aceştia vor respecta aceleaşi prevederi în exercitarea profesiei ca şi arhitecţii cetăţeni români. Este importantă precizarea de la articolul 2, care numeşte MDRT ca autoritate de stat în domeniul arhitecturii, conferindu-i atribuţii  privind asigurarea cadrului legislativ pentru profesia de arhitect, protejarea, promovarea şi susţinerea creaţiei arhitecturale, a calităţii arhitecturii şi organizarea învăţământului, formării profesionale, dezvoltării cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul arhitecturii. Tot acest capitol numeşte la articolul 3 OAR ca autoritate competentă pentru recunoaşterea titlurilor de calificare profesionala in domeniul arhitecturii. Foarte importante pentru exercitarea profesiei şi în spiritul modificărilor Legii 184 sunt prevederile de la articolele 5 si 6, în care se defineşte dreptul de semnătură ca asumare a întregii responsabilităţi profesionale pentru documentaţiile pe care le coordonează, elaborează şi semnează, în toate fazele prevăzute de lege, care sunt enumerate. Este o modificare fundamentală faţă de formula anterioară, care limita dreptul de semnatură, respectiv semnarea documentaţiilor doar pentru faza autorizaţiei de construire. Tot la articolul 6 se precizează obligaţia autorităţilor de a verifica dovada de luare în evidenţă a proiectelor de către filialele OAR, care permite urmărirea exercitării responsabilităţilor arhitecţilor asupra lucrărilor semnate, atât de către administraţii, cât şi de către organizaţie.

II. Recunoasterea profesională a titlurilor oficiale de calificare profesională eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură

Recunoaşterea titlurilor de calificare ca arhitect deţinute de cetăţenii străini este reglementată clar pe baza listei anexe care cuprinde toate titlurile şi entităţile emitente.

III.  Dobândirea dreptului de semnătură şi recunoaşterea dreptului de semnătură sau a altui drept echivalent pentru documentaţii de arhitectură valabile pe teritoriul României

Se precizează documentele şi procedurile aplicabile, normele metodologice aducând un progres evident în rezolvarea solicitărilor. De asemenea OAR poate cere în cazuri speciale precizări din partea autorităţilor competente din statele de provenienţă ale solicitanţilor. Din păcate nu este precizat sau clarificat ce însemnă prestaţie ocazională sau temporară în domeniul arhitecturii nici în directiva CE şi nici în acest act normativ. OAR va trebui să aprofundeze şi să propună accepţiuni precise, altfel aplicarea acestor norme va fi dificilă în anumite cazuri. Temporalitatea şi ocazionalitatea unei prestaţii a arhitectului care implică asumarea unor responsabilităţi complexe este discutabilă şi se pare că a fost asimilată în directiva CE cu alte servicii de altă factură.  Tot la acest capitol se precizează la articolul 34 obligaţia OAR de a furniza anual datele statistice relevante pentru exercitarea profesiei către autoritatea responsabilă a statului, ceea ce impune colectarea şi evidenţele acestor date la filiale.

IV.  Exercitarea profesiei de arhitect de către cetăţenii români în afara teritoriului României

La acest capitol se precizează că OAR va elibera orice document necesar recunoaşterii calificării de arhitect pentru cei care vor solicita aceasta, în vederea practicării profesiei într-un alt stat membru. Din păcate, conform informaţiilor pe care le deţinem, există state care ridică alte bariere legate de drepturile românilor de a lucra pe teritoriul lor, care se reflectă şi asupra arhitecţilor. OAR trebuie să facă demersurile necesare pentru a clarifica situaţiile şi a înlătura aceste bariere care se opun directivelor CE.

V.  Dispoziţii tranzitorii şi finale

Se precizează responsabilitatea MECTS de a notifica CE apariţia altor calificări în arhitectura pe teritoriul României. De asemenea se precizează rolul MDRT în a contesta eventuale titluri profesionale care nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute de normele europene.

AVANTAJELE BENEFICIARILOR DE SERVICII DE ARHITECTURĂ

În ceea ce priveşte câştigul pentru cei ce beneficiază de prestaţia arhitecţilor aş menţiona : 1. definirea dreptului de semnătura şi a consecinţelor extinse prin modificările legii şi normele de aplicare asupra responsabilităţilor pe toate documentaţiile şi la toate fazele proiectării şi execuţiei este cea mai importantă prevedere legislativă care, dacă este corect implementată va apropia arhitectul de lucrarea sa, ceea ce nu poate fi decât favorabil unei calităţi sporite;  normele metodologice aduc o confirmare asupra obligativităţii luării in evidenţă a proiectelor de către OAR, a obligaţiei administraţiilor de a verifica aceste documente în cadrul procesului de autorizare a construirii, proceduri care au fost modificate în alte prevederi. Datele statistice colectate de OAR vor fi importante pentru MDRT, autoritatea de stat în domeniul arhitecturii".

Un interviu al domnului Şerban Ţigănaş, preşedinte AOR,  pe tema construcţiei de case, sfaturi şi recomandări, găsiţi în revista Planul Casei Mele, din această lună.