Aurul a fost considerat mult timp una dintre cele mai bune alternative de economisire, pentru cei care căutau o alternativă la depozitele bancare. Graficele de evoluţie din ultimele decenii indicau profit garantat pentru orice client. De curând însă, după puternica ieftinire a metalului din această primăvară, un număr important de investitori a început să cumpere diamante. Argumentele sunt multe, de ambele părţi.
Aurul a fost înlocuit de diamante, pe lista de priorităţi a investitorilor, în prima parte
a acestui an. Atunci, preţul matalului preţios a marcat cea mai mare scădere din ultimii 30 de ani. A fost un moment de puternic dezechilibru pentru piaţă, dar mai ales pentru puţinele companii
care îl extrag. Potrivit datelor Bloomberg Industries şi Kenneth Hofman, pentru cele 11 companii extrăgătoare din întreaga lume, costul mediu de extracţie a urcat de cinci ori în ultimii 10
ani, în timp ce preţul pe uncie a crescut de doar patru ori. Tocmai prin această perspectivă, cunoscătorii pieţei sunt de părere că ieftinirea din acest an este doar un derapaj, nu un trend
permanent.
„În scenariile noastre de bază, ne aşteptăm ca preţul aurului să atingă nivelul de 2.000 dolari în anii următori şi 5.000 dolari/uncie, până în 2020. Oferta este din ce în ce mai mică, din cauza costurilor mari de extracţie, băncile centrale continuă să cumpere şi, cel mai important, există o cerere uriaşă şi continuă din China şi India, ceea ce va fi un motor de scumpiri pentru aur”, spune Yan Chen, oficial al companiei de cercetare Standard Chartered Equity Research.
Gigantul financiar Barclays estimează că băncile centrale vor cumpăra câte 300 tone aur în 2013 şi 2014. De altfel, acestea au întărit asemenea predicţii prin sporirea rezervelor de aur cu peste 500 de tone, anul trecut. Acest volum a marcat cea mai mare achiziţie din 1964. De asemenea, aurul nu s-a devalorizat pentru toţi investitorii. Raportat la yenul japonez, aurul chiar s-a scumpit cu 5,4% de la începutul acestui an, prin strategia guvernului de la Tokyo de a reduce valoarea monedei naţionale pentru a sprijini exporturile. Și în Anglia, programul de stimulare monetară a economiei a făcut ca preţul unciei de aur să crească cu 4,1%.
Oracolul George Soros a renunţat la jumătate dintre titlurile din industria aurului
Totuşi, câţiva investitori cu greutate au decis să îşi asigure altfel banii, motiv pentru care au renunţat la aur. Specialiştii Credit Suisse sau faimosul George Soros sunt printre cele mai importante nume care au luat această decizie. Soros chiar şi-a redus cu mai mult de jumătate expunerea pe cel mai mare fond de tranzacţinare a metalului preţios. Astfel, diamantele au devenit o opţiune tentantă. Cu atât mai mult cu cât piaţa se îngustează pe zi ce trece.
„Se estimează că noi exploatări miniere în domeniul diamantelor sunt foarte puţin probabile pe termen scurt, din cauza procesului îndelungat de punere în funcţiune a unui asemenea proiect. Durează mai mult de 13 ani de la descoperirea unui zăcămant şi până la pornirea producţiei propriu-zise”, arată un comunicat al companiei A. David Gallery.
„În ziua de azi, diamantele se extrag de la nivelul de adâncime numit kimberlitic. Asta se traduce într-o adâncime chiar mai mare de un kilometru. Iar dintr-o tonă de extras de minereu se poate obţine doar o jumătate de carat de diamante, deci 0,50 carate. După tăiere şi şlefuire, rămâne chiar mai puţin de atât”, completează oficialii Adorri.
În acest context, statisticile arată o scumpire medie de 15% pe an din 1959 până în prezent. Iar preţul nu are cum să meargă în altă direcţie decât în sus, când cererea estimată până în 2020 ar trebui să fie în creştere cu 7%, în timp ce oferta anticipată nu ar trebui să fie mai mare de 3%.
„Toate aceste argumente întăresc convingerea în sporirea valorii diamantelor pe viitor şi în consolidarea poziţiei lor între preferinţele investitorilor”, încheie oficialii A. David Gallery.
7 August 2013
