Autostrăzi doar pe hârtie

Jumătate din şoselele programate de guvern să fie construite prin concesiune sunt în întârziere. Strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere până în 2013, adoptată de guvern anul trecut, anunţa finalizarea în şapte ani a cel puţin 578 de kilometri de autostradă şi a peste 500 de kilometri de drumuri expres, construite în regim de concesiune. Adică un parteneriat între stat şi constructori. Realitatea din teren contrazice aşteptările din birou: în 2013 ar putea fi gata mai puţin de jumătate din drumurile planificate de guvernul actual.

Motivul: întârzierea marilor proiecte, cum ar fi autostrada Târgu-Mureş - Iaşi (307 km). „Dacă o terminăm în 2014- 2015 e chiar OK“, ne-a declarat Ştefan Szobotka, directorul de comunicare al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Cu termen de finalizare în 2013, autostrada care va lega Ardealul de Moldova se află abia la stadiul de studiu de prefezabilitate. „Sunt peste 300 de kilometri. Sper să fim suficient de deştepţi încât să acordăm contracte respectând cele trei tronsoane în care este împărţită autostrada“, a adăugat Szobotka. Cu termen nou de începere a lucrărilor undeva în 2009-2010, autostrada Târgu- Mureş - Iaşi, va fi cel de-al treilea mare proiect de construcţie de autostrăzi prin concesiune, după Comarnic-Braşov (tronson al autostrăzii care va lega Capitala de Braşov) şi centura pe profil de autostradă a Bucureştiului. Pentru Comarnic - Braşov, concesiunea trebuia „rezolvată“ în martie, dar nu a fost realizată nici până azi.

În campania electorală pentru Bucureşti, candidatul-ministru al transporturilor Ludovic Orban promitea un constructor pentru centura Capitalei până la sfârşitul acestui an. Termenul a fost şi în cazul acesta decalat: 2009.

Drumuri expres fără constructor şi licitaţie

Nici drumurile expres, varianta ieftină la care Transporturile au apelat în lipsa banilor, nu au mai mult succes. Dacă la începutul anului, Mihai Grecu, fostul director de la CNADNR, anunţa că în 2008 vor începe lucrările pe mai bine de 350 de kilometri de drumuri expres, toamna prinde compania de autostrăzi fără constructor ales sau licitaţie organizată pe toate cele patru drumuri expres considerate prioritare: Craiova - Piteşti, Arad - Oradea, Petea - Satu-Mare - Baia-Mare, Sebeş - Turda. Toate aceste proiecte aveau anunţate termene de finalizare 2010-2011, termene care au fost împinse cu un an sau chiar doi, cum este cazul Sebeş - Turda. „Acest drum va fi pe deplin util în momentul în care Coridorul IV va ajunge la Padeş şi Autostrada Transilvania la Turda. Termenul de finalizare este 2012-2013“, ne-a declarat Szobotka.

Cum funcţionează parteneriatul

Firmele care se implică în construirea unei autostrăzi în concesiune au mai multe posibilităţi de a-şi recupera investiţia: direct de la şoferii care folosesc sectorul de drum, printr-o taxă plătită concesionarului pentru utilizarea porţiunii de drum (sistemul toll sau rovinietă); de la stat - prin plata anuală a unei sume fixe în funcţie de traficul înregistrat pe respectiva porţiune de drum (sistemul shadow toll) sau a treia variantă, recuperarea direct de la stat în urma finalizării proiectului a sumei totale investite.

Există şi posibilitatea de a concesiona doar întreţinerea pe anumite autostrăzi construite din bani publici, cum ar fi A1 şi A2, către firme private, tot pe o perioada de 25-30 de ani.