Infrastructura de transport este în continuare un capitol la care România înregistrează mari rămâneri în urmă, reiese din Strategia de Parteneriat a Băncii Mondiale (BM) cu România pentru perioada 2009-2013. Urmează agricultura şi mineritul, care primesc note proaste de la instituţie.

Banca Mondială radiografiază dezastrul de pe drumurile româneştiNu mai este o noutate pentru nimeni că România are o reţea rutieră şi de cale ferată învechită, fără şanse de a fi remediată prea curând, banii europeni fiind printre puţinele soluţii pentru autorităţile de la Bucureşti.

"Sectorul transporturilor rămâne ineficient şi nu a fost reformat în mare parte", se arată în Strategia de Parteneriat a Băncii Mondiale cu România pentru perioada 2009 - 2013.

Realizatorii documentului remarcă intenţia decidenţilor români de a mobiliza resursele din fondurile structurale şi de coeziune, în mare parte nefolosite, dar şi banii din surse private.

Pe hârtie, proiectele de infrastructură au "înghiţit" 2,975 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, cu 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Ministerului Transporturilor.

Starea drumurilor, în cifre

Mai rămân însă o mulţime de probleme nerezolvate, cum ar fi cei 8.356 de kilometri de drumuri naţionale cu durata de exploatare depăşită, din totalul de 16.062 km, potrivit datelor oficiale ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Iar dacă ne comparăm cu ţările vest-europene, situaţia este dezastruoasă. Aşa reiese prin raportarea numărului de kilometri de şosele, fie ele autostrăzi, drumuri naţionale, judeţene sau comunale, la suprafaţa totală a ţării.

Rezultatul este un coeficient de 0,34, de patru până la 14 ori mai mic decât în ţările vest-europene.

 

Sursa

20 July 2009