Ultimii ani au fost dificili atât pentru clienţii bancari, cât şi pentru bănci. Incapabile să îşi apere contractele de fluctuaţiile economiei, instituţiile financiare s-au văzut puse în situaţia de a lupta pentru supravieţuire, la fel ca şi clienţii lor. Dar acest context le-a făcut pe bănci să cadă în dizgraţie, fiind acum una dintre cele mai puţin credibile instituţii, în ochii românilor. Şi mai grav, chiar şi BNR a pierdut capital de imagine. Această situaţie duce la crearea unui cerc vicios, care lucrează în defavoarea progresului economic.
După mai bine de şase ani grei, din punct de vedere financiar, întreaga Românie a învăţat o lecţie
preţioasă: creditele nu trebuie
accesate de oricine, în orice condiţii. Împrumuturile bancare trebuie acordate doar celor care sunt eligibili, care nu implică risc de neplată pe termen lung. Din păcate însă, toate aceste
cunoştinţe vin după ce prea mulţi clienţi şi-au pierdut locuinţele, iar mulţi alţii se luptă zilnic cu povara de a plăti o rată care a devenit prea mare, în timp. Tocmai de aceea, nivelul de
încredere în bănci a ajuns la cel mai scăzut prag din ultimul an, după cum arată un studiu INSCOP.
„Băncile joacă un rol crucial în dezvoltarea pieţei imobiliare şi au abuzat de acest statut, în anii în care nimeni nu credea că se poate întâmpla ceva rău. Dar s-a întâmplat, iar acum s-a ajuns în neplăcuta situaţie în care băncile au aceeaşi faimă ca şi partidele politice, iar această asemănare nu este deloc favorabilă. Politicile nesănătoase de creditare au făcut rău pe scară largă, fără discriminare, investitorilor şi oamenilor simpli. Acum resimţim efectele şi stăm blocaţi între teama şi aversiunea faţă de sistemul bancar şi evoluţia economică, imposibilă fără creditare” a declarat pentru IMOPEDIA.ro Laura Gabriela Dincă, analist financiar T&T Finance.
Românii asimilează băncile cu BNR, motiv pentru care a scăzut şi încrederea în Banca Naţională
Studiul arată că doar 14% dintre români mai au încredere în bănci, în scădere cu peste 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Spre comparaţie, Biserica are un grad de încredere de 62,3%, universităţile au un grad de încredere de 46% iar presa, de 32,5%. Băncile se află aşadar jos, în percepţia românilor, aproape de partidele politice, în care doar 11,7% dintre români mai au încredere. Mai mult decât atât, chiar şi Banca Naţională a României a pierdut din respectul cetăţenilor, coborând pentru prima dată sub pragul de 50% în privinţa încrederii românilor, cu 3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Românii încă mai corelează BNR în mod direct cu băncile comerciale şi consider că de aici porneşte scăderea în capitalul de imagine. Sigur, are un rol important în reglementarea întregului sistem şi a lansat numeroase avertismente referitoare la comportamentul riscant al instituţiilor financiare, înainte de criză, dar nu se poate implica în mod direct în deciziile de management ale băncilor şi nu trebuie sancţionată pentru eşecurile acestora”, continuă Laura Gabriela Dincă.
Dobânzile prea mici, motiv de nelinişte pentru BNR
Schimbarea trendului de împrumuturi din valută în lei a fost una dintre cele mai importante modificări pe care BNR le-a adus sistemului de creditare, anul trecut. Rezultatul acestui lucru constă în faptul că, din a doua jumătate a anului trecut, s-a observat o tendinţă de înlocuire a finanţărilor în valută cu cele în monedă naţională. Astfel, creditul în valută a scăzut cu mai mult de 7% în ultimul an. Totodată, s-a simţit o creştere de peste 2% la creditul în lei pentru populaţie şi firme, cu o sumă echivalent a 250 milioane de lei. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras ateţia asupra nivelului mic la care au scăzut dobânzile, meţionând însă că mai există totuşi câmp de reducere.
CITEŞTE ŞI: 2014: un an bun pentru a lua credite ieftine şi sigure?
2 April 2014
