Odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România rămâne cu una dintre cele mai dificile misiuni diplomatice și sociale din ultima perioadă: ce se întâmplă cu românii plecați acolo să muncească, sau cu cei plecați la studii? În teorie, există timp suficient pentru a găsi soluții. Avem la dispoziție doi ani pentru a negocia condiții mutual avantajoase. În practică însă, lucrurile sunt mult mai complicate, dată fiind toleranța scăzută a englezilor față de români. Un alt dezvantaj este slaba reprezentare a românilor de către oficialii țării, ceea ce în perspectivă face viitorul românilor din Anglia să arate mai degrabă sumbru.
Efectele Brexit sunt greu de imaginat în totalitatea lor, în acest moment, dar cu atât mai dificil
este acest lucru pentru o țară ca România, unde strategia națională este și apărarea drepturilor cetățenilor sunt două concepte străine de autorități. La nivel local, ministrul de finanțe dă
asigurări că nu vom vedea efecte imediat, și nici îngrijorătoare. Reacția de pe piața financiară la care am asistat imediat după rezultatele referendumului au fost unele emoționale și nu sunt
anticipate alte mișcări la fel de puternice.
„Am văzut o volatilitate. În România a fost mai scăzută. România are rezerve valutare și rezerve de finanțare. Acoperim patru luni de finanțare. Această politică prudentă dă roade în cazul României. Pe termen mediu anticipăm un impact moderat. Avem o creștere economică sustenabilă. Economia va face față șocurilor externe”, a explicat ministrul de Finanțe Anca Dragu.
Ministrul Finanțelor asigură că românii nu vor avea de suferit de pe urma Brexitului, dar deteriorarea relațiilor comerciale este o certitudine
În ciuda asigurărilor oferite de ministrul Finanțelor, ruperea relațiilor cu Uniunea Europeană este de natură să schimbe radical politica de afaceri a companiilor britanice care activează în România. Iar acest lucru se va reduce la tăierea privilegiilor economice – precum tarifele preferențiale aplicate membrilor Uniunii Europene iar pentru a susține acest efort financiar, va fi necesară creșterea tarifelor. Tocmai de aceea, autoritățile locale ar trebui să se implice strategic în așa fel încât să construiască o relație de parteneriat strategic pe termen mediu și lung, consolidând terenul exact atunci când este mai multă nevoie ajutor.
„Este nevoie de mult calm, de reacții englezești – nu rămânești, trebuie să căutăm și să găsim soluții, în mod proactiv. Cei care sunt lideri în comunitatea românească din Anglia trebuie dea dovadă de responsabilitate, iar oficialii din România trebuie să arate diplomație, , lobbym mesaje clare și pertinente în negocieri. Trebuie să ne gândim că extremiștii din Marea Britanie vor încerca din nou să ne scoată țap ispășitor și este frustrant faptul că românii au avut drepturi egale pe piața muncii doar timp de doi ani și jumătate”, explică Cristina Irimie, reprezentanta organizației Români în UK.
Potrivit statisticilor românești, aproximativ 235.000 de persoane muncesc în UK și aduc acasă anual o jumătate de miliard de euro. Potrivit numerelor de asigurare socială eliberate în Anglia, este vorba despre 500.000 de români. Toți acești oameni se întreabă acum ce urmează, ce li se va întâmpla. Ministrul Finanțelor din România are, momentan, doar o estimare bazată pe încredere.
„Nu cred că va fi o schimbare imediată nici pentru românii care lucrează în Marea Britanie. Nu vor fi efecte peste noapte. Românii de afară sunt aprciați în domeniile în care lucrează și nu cred că angajatorii îi vor lăsa să plece”, a spus Anca Dragu.
Este de așteptat ca mulți dintre românii care muncesc în Anglia să aplice pentru a obține cetățenia
Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. În primul rând, cei mai afectați vor fi cei care nu au forme legale de muncă. Pentru ei, cel mai probabil, acesta a fost finalul visului englez, dacă nu reușesc să obțină formalitățile în această tumultoasă perioadă. De cealaltă parte sunt cei care lucrează legal, unii de foarte mulți ani, care și-au construit o viață acoloși nu concep să se întoarcă acasă. Pe ei, cel mai probabil, România îi va pierde.
„Românii care au plecat să muncească în Anglia dar s-au acomodat atât de bine încât această țară a devenit casa lor, prrobabil vor depune actele necesare pentru a deveni cetățeni ai Marii Britanii, primind astfel drepturi depline și siguranța zilei de mâine. Totuși, ei se tem pentru modul în care le vor fluctua bugetele. Așteptările generale sunt ca același salariu să aibă o putere de cumpărare mult mai mică”, explică Ana Maios, manager Albatros UK, un angajator român pe piața engleză.
O altă categorie de înalt risc se referă la românii plecați la studii în Anglia, sau interesați să studieze acolo. Pentru ei, taxele de școlarizare vor crește până la nivelul la care doar puțini și le vor permite. Singura metidă prin care acest scenariu să nu se concretizeze ar fi acela al unor negocieri solide între oficialii români și englezi.
„Englezii recunosc valoarea elevilor sau studenților europeni și nu își pot permite să îi piardă. Este unul din cazurile cruciale pe care autoritățile române trebuie să le negocieze atent cu autoritățile engleze”, explică reprezentanta organizației Români în UK.
Momentan, există o fereastră de oportunitate strategică de unu-doi ani, timp în care Anglia se separă definitiv de Uniunea Europeană. În acest interval de timp, lucrurile sunt încă maleabile. Viitorul românilor în Anglia depinde de abilitatea negociatorilor autorizați.
CITEȘTE ȘI:
27 June 2016
