Mareste fontul | Trimite pe yahoo messenger | Trimite pagina unui prieten | Printeaza pagina

București VS autorități: o bătălie fără sens, din care toată lumea are de pierdut

Publicat: | Autor: Mihaela Ochiană, IMOPEDIA.ro | Numar afişări: 2049

Transformarea Bucureștiului într-un oraș verde este, momentan, pură utopie. Dar creșterea calității vieții pentru bucureșteni este un proiect în derulare. Din ce în ce mai multe persoane sunt interesate de acest demers, de la bucureșteni de rând până la ONG-uri și companii. Ultimii, pe lista interesului față de orașul în care locuiesc, sunt reprezentanții Statului. Din nefericire, ei sunt exact cei care au în mână cele mai multe pârghii pentru a facilita schimbarea în bine. Prin urmare, schimbarea este anevoioasă, dar nu imposibilă. Doru Mitrana, directorul Asociației MaiMultVerde, a explicat pentru IMOPEDIA.ro care sunt planurile pentru un București mai bun și care sunt piedicile în calea îndeplinirii acestora.

Doru Mitrana, directorul Asociației MaiMultVerdeRefacerea centurii verzi din jurul Bucureștiului este o prioritate pentru Asociație. Cât ar trebui plantat și în ce zone, pentru a ajunge la echilibrul căutat?

Cât mai trebuie plantat? Cam tot cât în 2006, când ministrul Agriculturii de atunci promitea 6.000 de hectare plantate pe terenuri de pe raza sectoarelor Capitalei, sau în 2008, anul în care, la finalul mandatului de primar, Adrian Videanu arunca pisica în ograda primarilor din Ilfov, de unde a revenit în curtea noului primar, pentru a fi îngropată (în)apoi definitiv în Guvern. Până atunci, Bucureștiul rămâne campion european la particule de praf pe plămân de locuitor, situație ce a determinat declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene și care ar putea atrage amenzi între 50.000 și 100.000 EURO pe zi pentru România, fapt ce ne dă o idee despre dimensiunea problemei. Refacerea centurii verzi a Bucureștiului este un demers care se poate realiza doar prin implicare guvernamentală.

Vocea voluntarilor se face tot mai puternic auzită. Ea a condus la mai multe dosare penale

Plantările realizate de voluntarii MaiMultVerde în acești ani au avut, de fiecare dată, un dublu rol: dincolo de cel direct, de creștere a suprafeței împădurite din jurul Capitalei, poate mai important a fost obiectivul de a crea o masă critică, un curent de opinie favorabil împăduririlor și împotriva defrișărilor mai mult sau mai puțin legale. Dacă ne uităm la faptul că, în 2008, acest subiect – ca de altfel mai toate subiectele legate de protecția mediului – nu se regăsea deloc în media, iar în prezent apare în prime-time la TV, în presa scrisă sau online, că oamenii se implică tot mai mult prin sesizări sau proteste, că tot mai multe ocoale silvice au «beneficiat» de controale care s-au lăsat cu anchete sau chiar dosare penale, putem spune că am făcut pași importanți către obiectivul nostru. Admitem că ne-a «ajutat» și criza financiară care a mai domolit avântul imobiliar, una dintre principalele cauze ale defrișărilor, alături de valorificarea lemnului.

Acordați o atenție mare parcurilor naturale (Comana, Grădina Botanică București). Cum ați dori să se schimbe atitudinea vizitatorilor sau autorităților, referitor la acest gen de rezervații?

Vizitatorii fac bine mergând în aceste locuri, cu cât ele sunt mai populare cu atât vor fi mai greu de distrus. Dincolo de acest comentariu general, fiecare arie protejată, parc natural sau grădină publică are problematici specifice. Comana, după problemele din trecut legate de defrișări, și anchetele care au urmat, acum este o destinație foarte populară pentru bucureșteni, persoane din Giurgiu sau din Ilfov, cu un bun echilibru între managementul forestier, cel ecologic și de divertisment. La Grădina Botanică m-a frapat un lucru: deși au nevoie mare de fonduri pentru reabilitarea serelor, dezvoltarea traseelor și ariilor tematice sau alte activități, Universitatea București (autoritatea tutelară) nu permite dezvoltarea de activități antreprenoriale lucrative, generatoare de venituri suplimentare, condamnând Grădina la subzistență din alocarea «după buget, mică» și sumele colectate din taxa de intrare (tot mică). Nu tu un magazin de suveniruri, o florărie cu plante ornamentale crescute special pentru vânzare sau altele, pe motiv că instituția are rol educativ. Mentalitatea potrivit căreia o instituție bugetară de educație trebuie să rămână săracă e de combătut. Adaug la listă o a III-a destinație, pădurea Snagov (în multiplele ei segmente și denumiri), care se confruntă cu deșeurile aruncate de localnici și vizitatori și subtilizarea arborilor seculari prin tăiere fără urme, de la nivelul solului, alte manifestări ce am dori să se schimbe. 

În instituții, toată lumea promite, dar cei interesați cu adevărat să schimbe ceva sunt puțini

Insistând asupra autorităților, dincolo de acordul de principiu, cât de dificil este să puneți în mișcare proiectele Asociației?

Problema pe care ne-o punem este puțin altfel: cum facem ca, în spatele acțiunilor pozitive pe care le realizăm împreună și a fotografiilor de la evenimentele de lansare, autoritățile să nu mascheze activități contrare intereselor mediului? Cum ne ferim de greenwashing administrativ (ca să împrumut un termen din zona responsabilității sociale a companiilor)? Abia după ce ne asigurăm de buna-credință a partenerilor administrativi le solicităm implicarea, iar răspunsurile sunt în bună parte pozitive. De cele mai multe ori, avem nevoie doar de acord, nu am solicitat și nu am folosit niciodată fonduri publice la proiectele noastre, chiar dacă ele sunt în interes public. Nu ne ferim să oferim recunoaștere și beneficii de imagine unei administrații (dar nu persoanelor, afiliate politic) atâta timp cât sunt meritate. Am avut și eșecuri răsunătoare, precum rețeaua de centre de închiriere biciclete Cicloteque, pusă pe butuci de Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București și Primăria Sector 3.

Găsiți mai multă implicare în mediul privat?

Cu excepția unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial Mediu și a unuia co-finanțat de Fondul ONG – EEA Grants, toate celelalte proiecte ale MaiMultVerde din 2008 încoace și-au acoperit costurile, în valoare totală de peste 3,5 milioane euro, din mediul privat. Desigur, au fost și proiecte pentru care nu am găsit finanțare, au fost și companii cu care nu am ajuns la colaborare. De cele mai multe ori, motivele sunt legate de capacitatea companiei de a susține costurile unui proiect sau ale unei acțiuni, de multe ori coroborată cu indisponibilitatea pentru co-finanțare alături de alte companii, chiar și neconcurente, de suprapunerea insuficientă între interesele de mediu și interesele companiei pe problema sau în zona (geografică) respectivă.

Cât de greu v-a fost de-a lungul timpului să mobilizați voluntarii?

Numărul celor interesați să participe la acțiunile noastre în calitate de voluntari a fost întotdeauna mai mare decât necesarul. Putem spune că oferta de voluntariat a fost și este mai mare decât cererea chiar și astăzi, când multe alte organizații au preluat modelul și apelează la munca voluntarilor pentru diferite cauze sociale sau de mediu. Din punct de vedere numeric, așadar, nu putem vorbi de o schimbare semnificativă a ofertei, dar putem spune că a crescut cererea, care în continuare nu acoperă toată disponibilitatea „de masă”.  Când vine vorba, însă, de mentalitate, sunt două aspecte care încă nu s-au schimbat și cu care încă avem mult de furcă. Primul ar fi înțelegerea faptului că voluntariatul costă. Aș scrie cu majuscule, dacă aș putea, aceste două cuvinte, pentru că este foarte important ca toți cei implicați de o parte sau de cealaltă a voluntariatului să înțeleagă acest lucru. Chiar dacă munca voluntarilor nu este remunerată, acestora trebuie să li se asigure de fiecare dată toate condițiile pentru a-și putea pune la lucru, în siguranță, energia și priceperea. Vorbim aici de transport, hrană, echipament de protecție, materiale și alte elemente specifice fiecărei acțiuni în parte. Toate acestea costă, iar cei care doresc să susțină financiar acțiuni de voluntariat trebuie să înțeleagă acest lucru, cel puțin până când le vom putea pretinde și voluntarilor de la noi să acționeze pe „modelul german”, să își aducă totul de acasă și să își acopere singuri cheltuielile. Până atunci, însă, noi le mulțumim pentru munca și timpul lor. A doua schimbare de mentalitate pe care o vizăm este creșterea numărului instituțiilor de stat – școli, spitale, direcții silvice, primării etc. – care solicită voluntari. Ar fi pentru ele o dovadă de transparență, o metodă de îmbunătățire a relației cu comunitatea, și o cale de a-și duce la bun sfârșit îndatoririle chiar și atunci când bugetele sau personalul sunt insuficiente.

ARTICOLE RECOMANDATE:

 

 

 

 

Voteaza articolul:
| Aprecierea vizitatorilor:

Ai un comunicat de presă de publicat?

 
RSS
Primeste stirile pe e-mail

OFERTE RECOMANDATE
Popesti-Leordeni , SU: 160 mp
Pipera , SC: 500 mp
Bucurestii Noi , SC: 99 mp, 3 cam.

Primul ghid imobiliar autentic! Sfaturi pentru realizarea unei tranzactii imobiliare, termeni imobiliari, financiari, precum si descrieri detaliate ale zonelor,doar pe ghid.imopedia.ro

Blog RUN
Adrian Crivii
Gabriel Alexandru
Dragos Dragoteanu
Daniel Dobre
Adrian Niculescu
Ilias Papageorgiadis

Cele mai noi si importante stiri din segmentul imobiliar iti sunt redate intr-un format inedit, menite a te tine la curent cu tot ceea ce inseamna noutati si ultimele tendinte in domeniul imobiliar, doar pe media.imopedia.ro

Ştiri imobiliare
Analize imobiliare
Evenimente imobiliare
Ghidul Prima Casă
Știri Prima Casă
Comunicate de presă
Arhiva video