Șapte proiecte, 600 milioane euro şi un nou Bucureşti. Un oraş cu o altă faţă. Inaugurările de drumuri, poduri şi monumente culturale au fost multe anul acesta. Totuşi, chiar dacă schimbarea a fost dorită de mulţi, produsele finale nu au fost de natură să mulţumească nici oamenii de rând, nici arhitecţii sau urbaniştii. România construieşte, dar la standarde rămase cu mult în urmă şi într-un ritm mult prea scăzut pentru a fi satisfăcător. În aceste condiţii, bucureştenii ar trebui să fie mulţumiţi că totuşi li se oferă ceva sau sunt îndreptăţiţi să boicoteze faptul că au o capitală europeană doar în titulatură?
Pasajul Pipera este unul dintre eternele proiecte ale Bucureştiului.
Când nimeni nu mai credea în el, după nenumărate amânări, a fost inaugurat.
„Nu a durat atât de mult, doar un an jumătate!”, a spus atunci primarul Sorin Oprescu.
Un an jumătate a durat de fapt construcţia efectivă, căci zeci de dezvoltatori şi investitori în imobiliare şi-au făcut planurile în zonă tocmai datorită promisiunii pe care o reprezenta acest pasaj. Ba chiar şi cei care s-au mutat în zonă înainte de începerea construcţiei au făcut-o în aşteptarea pasajului. Într-un final, după multă răbdare şi o investiţie de 32 milioane euro, proiectul a fost finalizat. Dincolo de uşurarea evidentă a traficului în zonă, pasajul Pipera mai are o mare calitate: sub el s-a construit o parcare de 200 de locuri. Potrivit edilului Capitalei, pasajul deserveşte 48.000 de autovehicule care intră în oraş şi alte 48.000 care ies din oraş zilnic prin acea zonă. În viitor, pasajul va prelua traficul de pe autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti, un alt proiect amânat la nesfârşit. Cifrele sunt impresionante şi pasajul într-adevăr uşurează traficul într-una dintre cele mai dificile zone ale capitalei. Dar simplitatea proiectului îi face pe arhitecţi să se gândească la faptul că acel pasaj putea să fie mult mai util.
„Într-o zonă atât de aglomerată cum este Pipera, nu poţi face un pasaj care are doar două capete, ai nevoie de bretele, ai nevoie să mişti traficul şi pe lateralele podului pentru a acoperi o zonă mai mare, cum ar fi Ambasada Chinei. De ce să rezolvi o problemă focalizată pe un singur punct când poţi să înlesneşti şi circulaţia către centrul oraşului? Nu este o problemă de fonduri, cu certitudine. Primăriile invocă mereu lipsa de bani, dar când un primar general vrea să îşi facă proiecte-emblemă, sigur vin şi fondurile necesare”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro arhitect Bogdan Mântuleasa, manager New Wave Landscape.
Amânată pentru luna septembrie, parcarea subterană de la Universitate nu este încă gata
Parcarea subterană de la Universitate este un proiect care, până acum, mai mult a încurcat decât a ajutat. Din 2010, de când au fost mutate statuile în Parcul Izvor, au fost anunţate patru termene de livrare. Ultimul dintre ele este pentru luna septembrie. Suntem deja cu o săptămână înainte de încheierea acestei luni, iar Primăria nu a anunţat niciun nou termen, dar nicio inaugurarea.
„Parcarea de la Universitate este mai mult un subiect de telenovelă decât un proiect de arhitectură. Se mută statuile, se dărâmă fântâna, protestează societatea civilă, nu se mai dărâmă fântâna, dar nici nu vă dăm parcarea încă. şi când totuşi o să fie gata, va fi organizat un nou concurs de arhitectură pentru zonă şi o să o luăm iar de la capăt cu şantierul”, continuă Bogdan Mântuleasa.
Parcarea este structurată pe trei niveluri şi va avea o capacitate de 420 de locuri pentru autoturisme şi 21 pentru motociclete, pe o suprafaţă desfăşurată de 14.000 mp. Investiţia totală a fost de 18 milioane euro.
Biblioteca Naţională: un proiect pornit de comunişti, finalizat în 2012
Dar toate aceste amânări par insignifiante faţă de unul dintre proiectele-reper ale Bucureştiului: Biblioteca Naţională. Construcţia monumentului a început în 1986, dar după doar trei ani, odată cu instaurarea democraţiei, clădirea a fost lăsată în paragină. Abia în 2004 s-a făcut o revizie a proiectului iniţial, iar în 2006, Ministerul Culturii a luat hotărârea de a transforma monumentul într-un centru cultural ultramodern. Investiţia totală a fost de 70 milioane euro. Românii au avut acces în Biblioteca Naţională abia în prima jumătate a acestui ani, chiar dacă inaugurarea oficială a avut loc la finele lui 2011.
„Produsul final a dezamăgit. Pe de o parte, este normal. Când vezi atâtea generaţii de arhitecţi că muncesc să ridice o clădire-gigant, te gândeşti că viziunile mai multor epoci nu au cum să se îmbine astfel încât să complimenteze clădirea. De cealaltă parte, nu mă aşteptam nici să arate ca o uriaşă clădire de birouri. Este greu de întreţinut. Faţadele vitrate au nevoie de multă atenţie, drept dovadă faptul că deja nu se mai vede prin ele de stratul de praf. Scările de ciment deja se fărâmiţează, căile de acces către Splai nu sunt funcţionale, sediul Ministerului Culturii arată ca un apendice lipit de clădire şi tot aşa”, arată oficialul New Wave Landscape.
Noul Teatru Naţional, o demonstraţie de putere culturală
Dar cu siguranţă, unul dintre marile proiecte ale anului viitor va fi mult aşteptatul Teatru Naţional Bucureşti, în noua lui formă. Este vorba despre un proiect de modernizare gigant, de 50 milioane euro. Suma este fabuloasă. Au fost construite clădiri de birouri de 30 de etaje cu aceşti bani. Dar Guvernul vrea să construiască un teatru naţional ca la Londra şi găseşte investiţia drept pertinentă. Aşadar, în 2013, noul Teatru Naţional din Bucureşti va avea cinci noi săli de spectacol, un amfiteatru în aer liber, galerii de artă, cafenele, magazine de antichităţi şi un loc de promenadă în faţă. Ultima modernizare a TNB s-a făcut acum 40 de ani. Schimbarea, fie ea reuşită sau nu, rezolvă una dintre cele mai mari probleme ale Bucureştiului: lipsa reperelor.
„Bucureştiul trebuie să genereze repere. Avem puţine lucruri de păstrat, de îngrijit. Să păstrăm ceea ce într-adevăr sunt repere. De exemplu, ceasul de la Universitate nu mai există de vreo zece ani. Şi totuşi, a rămas ca punct de întâlnire. Acum, când vrei să ajungi acasă la cineva, dai drept repere chioşcuri, staţii de metrou, florării... Nu aşa trebuie să fie. Trebuie să creăm repere adevărate ale oraşului, iar Teatrul Naţional sau Biblioteca Naţională au potenţialul acesta”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro arhitectul şef al sectorului 3, ştefan Dumitraşcu.
Planul pentru anii viitori: o nouă magistrală de metrou, tunel pe sub pista aeroportului
Băneasa şi zeci de construcţii comerciale
Un alt proiect impresionant este tunelul de 10 km care va trece pe sub pistele aeroportului Băneasa, care va fi completat de două pasaje supraterane. Tunelul, care va avea aproximativ 500 de
metri lungime, va începe din cartierul ANL Henri Coandă, din dreptul pistei aeroportului şi va ieşi la suprafaţă în spatele complexului comercial Băneasa. Pasajele supraterane vor fi construite
unul peste viitorul inel median, celălalt peste şoseaua de Centură din Nordul Capitalei. Proiectul a fost deja aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Dacă acestea au fost proiectele marcante ale anului 2012, şantierele care sunt în lucru anunţă o transformare spectaculoasă a Capitalei. Se lucrează la o nouă magistrală de metrou, mai multe malluri şi hypermarketuri, numeroase clădiri de birouri şi hoteluri. Iar dacă proiectele private se apropie puternic de realitatea marilor ţări vestice, proiectele de stat au încă hibe deranjante.
„Politicile urbanistice au evoluat radical în ultimii 30-40 de ani. Toate oraşele europene merg în alte direcţii decât o făceau în anii 1970. Bucureştiul nu a suferit această schimbare de direcţie. Nu îmi e clar unde se blochează întregul proces, dacă e rea voinţă, dacă există interese care să împuternicească oamenii trecutului să folosească idei ale trecutului. Cert este că nimeni din Primărie nu acceptă sugestii”, conchide Bogdan Mântuleasa, manager New Wave Landscape.
AFLĂ DE CE SUSŢINE Sorin
Oprescu că în Bucureşti ar trebui să se ridice cartiere de locuinte doar în partea de Vest şi Sud a oraşului
25 September 2012
