Creditarea post-criză este un proces dificil, atât pentru clienţi cât şi pentru bănci. Deşi interesele celor două părţi sunt complet diferite, scopul final este acelaşi, în ambele cazuri: nimeni nu îşi doreşte să se ajungă la incapacitatea de plată. Tocmai de aceea, lupta pentru cel mai sigur credit s-a transformat în ţelul momentului.
Pentru a identifica cel mai bun credit, băncile au încercat mai întâi să
repereze clientul care are
cele mai puţine şanse de a intra în faliment. Paradoxal, acest client este tocmai cel care are un comportament întreprinzător şi o afacere personală. Iar afacerile cu cel mai mic grad de
eşec, din punctul de vedere al băncilor, par să fie în agricultură. Tot mai multe bănci se concentrează pe creditele oferite acestei industrii.
„Majoritatea creditelor noastre sunt în zona agriculturii, cele mai multe sunt pe termen scurt. Asta înseamnă că dacă acordăm un credit în luna martie, el se rambursează în luna octombrie. În ultimii patru-cinci ani nu am avut deloc probleme cu agricultura. Creditele neperformante în agricultură sunt de 6%, faţă de alte sectoare de activitate, unde poate ajunge la 20-25%”, arată Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC.
Pachete privilegiate de credit, pentru clienţii selectaţi
Astfel, companiile care lucrează în această industrie se bucură de pachete privilegiate din partea băncilor.
„Valoarea finanţării este de 80% din valoarea subvenţiei înscrisă în adeverinţa eliberată de APIA şi se acordă printr-o documentaţie simplificată, fără garanţii materiale prezentate de clienţi, în baza adeverinţei menţionate şi a garanţiilor FGCR. Totodată, clienţii care accesează acest tip de credit beneficiază de dobândă transparentă în funcţie de indicii pieţei, precum şi de gratuitate la comisioanele de administrare şi de neutilizare”, arată oficialii Bancpost.
Acestea produse au apărut ca un răspuns al băncilor la o piaţă de creditare amorţită, în care nu se întrevăd premise clare de revenire. Cu atât mai puţin cu cât continuarea programului Prima Casă este pusă la îndoială.
„Chiar dacă volumele s-au restrâns, creditarea nu s-a oprit cu totul, pentru că situaţia din segmentul privat a fost compensată de creditul guvernamental. Văd cu oarecare îngrijorare că nu se întrevede un final al crizei. Au fost pusee de revenire a economiei, dar nu reuşim să stabilizăm o tendinţă în acest sens”, a arătat Mihai Bogza, preşedintele CA al Bancpost.
Fragilitatea creşterii economice îi opreşte pe bancheri să facă mai mult pentru persoanele fizice
Dealtfel, această incertitudine este singurul motiv care pună frână întregului mecanism de revenire a sistemului bancar. Băncile vor mai mult, dar nu pot să acţioneze fără să simtă că piaţa are puterea de a asimila oferta.
„Ne dorim şi noi să avem credite pe termen lung, dar deocamdată creditele din agricultură acoperă cererea din piaţă, dar ne şi satisface cel mai bine, ne dă multă siguranţă, se rambursează foarte bine. Eu am convingerea că băncile străine, fondurile de investiţii care au în continuare o viziune asupra a ceea ce se poate face în România, vor interveni, atunci când va fi nevoie de bani”, continuă Radu Gheţea.
Dar despre când va fi acest moment de revenire, toată lumea se fereşte să facă predicţii. Semnalele de stabilitate din anii trecuţi nu s-au concretizat într-un ritm crescător permanent, aşa că specialiştii se tem de fragilitatea oricărei veşti bune.
„Este o incertitudine pe care nu am mai întâlnit-o până acum. Chiar dacă dobânzile s-au dus foarte jos, nimeni nu ia credite. Lichiditate există, dar există şi o lipsă de încredere atât la nivelul sistemului bancar, cât mai ales la nivelul consumatorilor. Probabil cererea de credite va creşte pe segmentul companiilor”, spune Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank.
Astfel, persoanele fizice par să mai aibă de aşteptat până când oferta va fi la fel de variată şi pentru ele, iar profitabilitatea unui împrumut nu va mai fi atât de mult în favoarea băncilor.
CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să facă România pentru a ieşi din criză? Află părerea analiştilor economici
6 August 2012
