Cartierul Militari, unul dintre cele mai mari din Bucureşti, are puterea de a concura cu zone precum Romană şi Unirii, atunci când vine vorba despre afaceri imobiliare. De data aceasta, nu este vorba despre beneficiile pe care le aduc tranzacţiile cu apartamente, ci despre spaţiile comerciale de la parterul blocurilor. O bună parte din cartierul Militari este catalogată de specialişti drept una dintre cele mai atractive zone pentru segmentul comercial stradal, în aceeaşi categorie cu bulevarde importante, din centrul oraşului.
Comerţul stradal este, în Bucureşti, unul dintre cele mai puţin dezvoltate segmente
comerciale. Problemele sunt multe şi greu de rezolvat, pe termen scurt. Totuşi, potenţial există, iar mulţi investitori sunt dispuşi să investească acum pentru a obţine beneficiile mai târziu. Oferte sunt în
tot oraşul, dar doar în anumite zone există toate elementele pentru o afacere de succes - trafic intens pietonal şi auto, notorietatea zonei în rândul clienţilor şi chiriaşilor, proximitatea
nodurilor de transport public, precum şi calitatea spaţiilor comerciale.
„Dintre cele mai atractive zone pentru segmentul comercial putem aminti: Piaţa Unirii (laturile de vest, nord şi est), zona bulevardelor Bălcescu şi Magheru, Piaţa Romană, bulevardul Decebal, anumite secţiuni din Calea Victoriei, zonele Bucur-Obor-ştefan cel Mare-Moşilor, zona Dristor-Camil Ressu, Lujerului-Iuliu Maniu-Apusului”, arată un studiu realizat de BNP Paribas Real Estate la solicitarea IMOPEDIA.ro
Lipsa comerţului stradal a potenţat afacerile mallurilor
Totuşi, indiferent dacă este vorba despre cartierele bucureştene sau despre centrul oraşului, comerţul stradal s-a dezvoltat mai degrabă pe o singură axă: restaurante sau baruri. Magazinele generaliste lipsesc aproape cu desăvârşire, în unele părţi ale oraşului. Tocmai de aceea, mallurile au avut foarte mult de câştigat. Problema pare să fie una de fond, iar soluţiile – greu de găsit.
„Creşterea atractivităţii unor zone nu este dependentă de voinţa proprietarilor, chiriaşilor sau clienţilor finali. Dacă în cazul centrelor comerciale pot fi aplicate anumite reguli în acest scop (impunerea unui mix de chiriaşi, acţiuni unitare privind promovarea şi chiria practicată), în cazul spaţiilor comerciale stradale, creşterea atractivităţii este influenţată în principal de atragerea traficului pietonal, îmbunătăţirea infrastructurii stradale, crearea locurilor de parcare publice şi facilitarea transportului în comun”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Cătălin Mărunţelu, oficial BNP Paribas Real Estate.
Schimbările necesare sunt atât costisitoare, cât şi greu de implementat
La fel de importante pentru a stimula acest tip de comerţ ar fi şi câteva schimbări radicale în modul de prezentare şi funcţionare a oraşului. Ar trebui modernizat mobilierul urban, amenajările peisagistice trebuie să fie îmbunătăţite, ar fi utilă organizarea de evenimente stradale, precum şi un mai mare control al infracţionalităţii.
„Dincolo de toate aceste aspecte, principala cauza a declinului acestui segment o reprezintă scăderea puterii de cumpărare care afectează nivelul cheltuielilor alocate cumpărăturilor de zi cu zi”, continuă Cătălin Mărunţelu.
Astfel, există spaţii comerciale stradale care stau neocupate ani de zile. În unele cazuri, este vina proprietarilor, care cer chirii fabuloase, neadecvate perioadei de criză. În multe alte cazuri însă, este vorba despre probleme administrative, cum ar fi forma nepotrivită a magazinului, lipsa spaţiilor de depozitare sau lipsa unui vad pietonal optim pentru a menţine o afacere profitabilă.
20 June 2012
