Se pot construi clădiri care să fie ca noi, chiar şi după cele mai de temut cutremure? Mulţi ingineri şi arhitecţi spun că da, dar costul unei asemenea clădiri este fabulos. Tocmai de aceea, cei mai mulţi specialişti în construcţii, dar şi clienţii lor, ţintesc spre ceva mai puţin ambiţios: clădirile rezistente la cutremur, care sunt gândite în aşa fel încât să nu se dărâme în totalitate şi, mai ales, să protejeze vieţilor celor care locuiesc în ea.

32398-anti-seismic-house-seismic.jpgUn cutremur cu o magnitudine de 6,7 poate produce o acceleraţie de 1 G şi să atingă o viteză de 102 cm/secundă. O mişcare atât de violentă în lateral crează forţe uriaşe, greu de suportat de elementele structurale ale clădirii. Coloanele, pereţii, podelele dar şi elementele care le unesc pe toate acestea, se transformă în locuri periculoase. Dacă presiunea creată este prea mare, clădirea se poate prăbuşi parţial sau total.

„Cum răspunde o construcţie la foreţele exercitate în timpul unui cutremur, depinde de mulţi factori. Clădirile construite pe teren pietros rezistă mai bine, de obicei, din cauză că pâmântul de sub ele este ferm. Structurile care stau pe teren nisipos, de cele mai multe ori cedează. Cel mai mare risc, în asemenea situaţii, este fenomenul de lichefiere a solului, care apare la cutremurele mari. Pentru o clipă, pământul ne-pietros în special se comportă temporar precum lichidul, provocând scufundarea sau alunecarea terenului şi, odată cu acesta, şi a clădirilor construite pe el”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Marcu Soare, manager Sun Buildings.

Lichefierea solului: un pericol major, în cazul cutremurelor foarte mari

Aşadar, proprietarii trebuie să aleagă cu atenţie terenul pe care vor să construiască, iar inginerii şi arhitecţii trebuie să ţină cont de sol, atunci când pregătesc un proiect. Dar indiferent de teren, este recomandat să se evite construirea unor clădiri asimetrice sau cu un design neregulat.

„Designul modern a adus o pasiune pentru clădirile în formă de L sau T. Un asemenea design va atrage, cu siguranţă, admiraţia specialiştilor şi trecătorilor deopotrivă, dar construcţiile de genul acesta sunt cele mai susceptibile să se torsioneze sau să se răsucească în jurul axei longitudinale”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Tudor Ionescu, arhitect.

Inginerii care vor să construiască o clădire rezistentă la cutremure preferă să păstreze simetria, astfel încât forţele să se distribuie egal pe toată structura. De asemenea, ei folosesc un minim de ornamente, pentru că aceste elemente arhitecturale se pot disloca uşor în cazul unui cutremur.

„Dar nici simetria nu este suficientă pentru a salva o clădire. Chiar şi acestea trebuie să reziste forţelor laterale uriaşe exercitate de seism. Diafragmele sunt componente cheie ale structurilor orizontale. Ele includ atât podelele cât acoperişul clădirii. Inginerii întăresc aceste diafragme pe orizontală, în aşa fel încât să poată contrabalansa forţele laterale cu cele verticale”, contiună Marcu Soare.

De asemenea, clădirile cu ziduri de beton armat sunt cele mai rezistente, în caz de cutremur. Fundaţiile adânci ajută şi ele în creşterea rezistenţei, iar sistemul structural al clădirii trebuie să fie format din coloane, grinzi şi ancore, precum şi funcţii care să transfere formeţe seismice către pâmânt.

„Scopul unei clădiri rezistente la cutremur este să salveze vieţi. Dacă clădirea nu se prăbuşeşte şi permite locuitorilor să iasă din casă, la sfârşitul seismului, atunci construcţia este considerată un succes, chiar dacă se va impune demolarea clădirii, din cauza efectelor undelor seismice”, arată arhitect Tudor Ionescu.

Se pot construi clădiri care să fie ocolite de cutremur, dar se pot întări şi fundaţiile celor deja construite

Inginerii şi constructorii vizionari studiază multiple variante de construcţie, pentru a face locuinţa rezistentă la cutremur. O variantă include trei componente de bază: rame, cabluri şi siguranţe de oţel. Tehnologia presupune că, în cazul unui cutremur, rama de oţel se mişcă, scuturând întreg conţinutul. În momentul în care seismul încetează, cablurile de oţel trag clădirea înapoi în poziţie verticală. Apoi, proprietarul va apela la echipe de intervenţie specializate, care vor verifica toate siguranţele şi le vor înlocui pe cele stricate. Rezultatul este o clădire care poate fi refolosită rapid după cutremur.

O altă inovaţie presupune că o clădire ar putea fi făcută invizibilă în faţa unelor seismice. Pentru a se ajunge la acest rezultat, inginerii ar trebui să îngroape o serie de aproximativ 100 de inele de plastic concentrice sub fundaţia clădirii. Atunci când valurile seismice ating inelele, se lovesc de ele şi îşi pierd progresiv din intensitate de la inelul cel mai mare până la cel mai mic, până la dispariţia totală a şocului.

Dincolo de toate aceste invenţii tehnologice moderne, multe dintre ingineriile seismice privesc mai degrabă înapoi, decât înainte. Asta pentru că întărirea clădirilor deja construite este la fel de importantă ca şi construcţia unora noi. Specialiştii au descoperit că adăugarea unui material de izolare a structurii poate fi atât fezabil cât şi atractiv din punct de vedere financiar. Acest sistem a fost deja implementat la sute de clădiri din SUA.

CITEŞTE ŞI: Cutremurele îi responsabilizează pe români: numărul asigurărilor obligatorii a urcat cu 25%

 

18 November 2013