Cât de mare este riscul ipotecarelor în euro? Este un risc, dar nu e mare

Aproape 95% din creditele ipotecare acordate de bancheri sunt în valută - euro şi franci elveţieni în general - ceea ce lasă clienţii expuşi în faţa riscului valutar. Un risc despre care Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank, a spus la începutul săptămânii că este "o bombă cu efect întârziat".

Poziţia sa este surprinzătoare, având în vedere că până acum bancherii au încercat mereu să convingă că euro este singura soluţie pentru creditele pe termen lung, iar BNR a tolerat această abordare.

Principalul argument pentru care creditele în valută au convins, în special când a fost vorba de sume mari şi perioade lungi de rambursare, a fost diferenţialul de dobândă. Dobânzile mari la lei făceau practic prohibitive finanţările ipotecare în lei, argumentează bancherii, care au găsit însă debuşeul alternativ în euro - şi la un moment dat chiar în franci elveţieni.

Finanţările în valută erau mult mai uşor de obţinut de la acţionarii străini sau de pe pieţele internaţionale, la preţuri foarte mici, iar astfel chiar şi jucători fără notorietate pe piaţă şi cu reţele teritoriale relativ mici faţă de băncile vechi s-au putut lansa în lupta pentru cote pe segmentul creditului de retail.

Un credit ipotecar în euro se vinde cu o dobândă efectivă cuprinsă între 6%-7%, în timp ce la lei dobânda efectivă depăşeşte 11% pe an. Ca să fie mai rentabil în lei, cursul leu-euro ar trebui să crească anual cu minimum 5%, ca să anuleze diferenţialul de dobândă.

Un alt argument invocat de bancheri pentru vânzarea de credite în valută a fost lipsa resurselor în lei pentru perioade atât de lungi. A fost însă creditarea în valută un salt înainte pe care piaţa l-a făcut, arzând etapa dezvoltării economisirii interne?

"Vânzarea de credite în euro reprezintă o ardere de etape numai dacă se adoptă euro într-o perspectivă apropiată. Altfel, nu reprezintă decât un produs «exotic»", a comentat pentru ZF Mişu Negriţoiu. Adop­tarea euro în 2015, conform calendarului asumat de autorităţi, pare însă tot mai puţin probabilă, chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu vorbind despre necesitatea rediscutării aceste ţinte. Negriţoiu a spus marţi că ipotecarele în euro bazate pe venituri în lei sunt "produsul toxic" dezvoltat de băncile româneşti şi care reprezintă "o bombă cu efect întârziat". Totuşi, inclusiv ING a promovat de-a lungul timpului şi are şi acum în ofertă credite ipotecare în euro.

Sub cupola BNR, Negriţoiu a vorbit cu tonul unui bancher central, fapt remarcat şi de Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară a guvernatorului BNR, cel care prezida respectivul panel. Şeful ING şi-a motivat opinia prin dificultatea cu care băncile pot să finanţeze acum portofoliile de ipotecare în euro, în condiţiile în care acestea erau bazate pe sursele împrumutate din străinătate, mult mai dificil de atras în contextul apărut pe piaţă după criza financiară din 2008. El a precizat că ponderea mare a creditului în valută - două treimi din totalul creditul privat - ţine captivă întreaga ţară, în condiţiile în care BNR nu poate să ieftinească finanţările în lei, pentru că riscă o depreciere a cursului".

România va creşte în continuare cu economii străine. Oricât am creşte economisirea internă, nu vom putea reveni la creşterile economice apropiate de potenţialul de dinainte de 2008", a completat atunci Croitoru. Cel puţin până acum, creditele în valută au avut un comportament mai bun în criză decât cele în lei. Ponderea restanţelor, în cazul populaţiei, este dublă la creditele în lei, la aproape 7%, faţă de valută, cu numai 3,5%. Totuşi, ultimele luni au adus o tendinţă de creştere mai rapidă a restanţelor populaţiei la împrumuturile în euro decât la cele în lei, semn că nu toţi clienţii au reuşit să se adapteze la noile niveluri de curs şi să îşi ajusteze cheltuielile, pentru a putea face faţă cu plata ratelor la bancă. La sfârşitul lunii august, ratele neplătite la timp la creditele în lei totalizau 2,5 miliarde de lei, în creştere cu 82% faţă de august anul trecut. La creditele în euro suma este de numai 1,7 miliarde de lei, dar creşterea faţă de anul trecut este cu 143%.

Ce spun alţi bancheri?

"Ipotecarele în euro sunt riscante, dar ce nu este? În cazul României trebuie să luăm în considerare nişte factori. Unul este că avem un sistem valutar dualist, euro este folosit nu doar la credite, ci şi la jumătate din preţuri. În plus, sunt transferuri mari din străinătate, mulţi oameni au salariile în euro, există un anumit hedging natural", spune Laszlo Diosi, şeful OTP Bank, filiala locală a celui mai mare grup financiar maghiar. El apreciază că riscul este mai mic decât în Ungaria, unde populaţia a luat masiv ipotecare în franci elveţieni, însă veniturile sunt realizate aproape exclusiv în forinţi. De altfel, autorităţile de la Budapesta pregătesc un program pentru protejarea debitorilor cu credite în valută.

Gabriela Nistor, director executiv la Banca Transilvania - singura bancă de top cu capital privat local - spune că a existat o piaţă şi pentru ipotecarele în lei, dar aceasta a fost subminată în mare parte din timp de diferenţialul mare de dobândă.

"Fiind bancă dependentă de resursele de pe piaţa locală, am dat credite preponderent în lei, de toate tipurile, inclusiv ipotecare. Acestea au mers bine în 2006-2007, însă acum diferenţele de dobândă sunt prea mari. Atunci am avut nişte oferte speciale, cu dobândă introductorie, însă asta a însemnat să suportăm nişte costuri", spune Nistor.

Mişu Negriţoiu explică decizia ING de a oferi ipotecare în euro ca fiind dependentă de piaţă.
"ING nu este parte din problemă decât la nivelul cotei de piaţă, de 4%. Piaţa este o concentrare semnificativă formată din tranzacţii reprezentative ale unui număr multiplu de operatori, când vorbim de piaţă, vorbim de tendinţele/nivelul pe care îl imprimă «operatorii semnificativi», un operator cu 4% nu este semnificativ", apreciază Negriţoiu.

Ipotecarul în lei, atractiv doar dacă euro creşte la 5,5 lei

La un credit ipotecar de 50.000 de euro, contractat pe 30 de ani, la o dobândă de 6,3% pe an, rata lunară ar fi de 337 de euro. La un ipotecar în lei, pentru a obţine o sumă echivalentă, un client ar trebui să plătească lunar 1.856 de lei. Ratele la creditul în euro ar ajunge să fie echivalentă cu cea la lei doar dacă euro ar urca cu 30% de la nivelul actual, până la 5,5 lei.