Cât de rău merg, de fapt, afacerile imobiliare de la noi? Cine mai vinde, cât şi cu ce profit?

Doar doi dintre marii dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Bucureşti şi Ilfov au reuşit să marcheze profit anul trecut. Ceilalţi s-au descurcat cum au putut. Respectiv, au continuat să acopere găurile din buget cu agoniselile din anii trecuţi. După cum era de aşteptat, singurii care au reuşit să facă profit în această perioadă sunt cei care s-au adaptat rapid vremurilor şi au construit la preţuri de criză.

Cele două câştigătoare ale crizei: Opus Land şi Conarg

Cel mai mare profit aparţine unuia dintre cei mai mari jucători de pe piaţă: Opus Land Development. Este vorba despre compania care dezvoltă mini-oraşul Cosmopolis, de la Ştefăneşti. Compania a înregistrat o cifră de afaceri netă de 15 milioane euro. Desigur, nu este aşa cum se aşteptau înainte de criză, atunci când au lansat proiectul. Dar este bine, pentru situaţia dată.

„Au fost luni, în 2009, în care nu am vândut nimic. A fost cel mai rău an. În 2009, vindeam cam două-trei apartamente lunar, dar din iulie 2010 am ajuns la vânzări de şase-opt apartamente lunar şi am avut chiar 10-12. În prezent, avem 11 clienţi «în aşteptare»", spune Ahmet Buyukhanli, reprezentantul Opus Land Development.

Pierderile companiei au crescut anul acesta, ajungând la 12 milioane euro. Compania încearcă să contracareze toate aceste schimbări cu cea mai puternică armă pe care un dezvoltator o are în această perioadă: preţul. Garsonierele, în proiectul Cosmopolis, au un preţ care pornește de la 38.000 euro.

„Am redus costurile de construire cu circa 30% de când a început criza şi construim singuri, fără un antreprenor general. Preţurile au scăzut cu acelaşi nivel, de 28-30%", spune Buyukhanli.

Conarg şi-a înjumătăţit cifra de afaceri în 2010, faţă de 2009

Al doilea mare jucător care a reuşit să îşi păstreze afacerile profitabile este Conarg Real Estate, firmă care dezvoltă proiectele Răsărit de Soare și Quadra, din Capitală. Aceasta a înregistrat anul trecut afaceri de 14,2 milioane euro, de asemenea la jumătate faţă de nivelul din 2009. Profitul a fost, deci, de puţin peste 640.000 euro, comparativ cu 6,4 milioane euro cât era în 2009. Tactica de luptă pe care au ales-o dezvoltatorii a fost înlesnirea procesului de cumpărare. Ei au decis să folosească metoda ratelor la dezvoltator, foarte puţin profitabilă, dar cât se poate de utilă, mai ales în perioada de pauză a programului Prima Casă.

„În condiţiile în care plafonul pentru Prima Casă a fost epuizat în primele luni ale anului, iar cei mai mulți care au mai beneficiat de el, au fost cumpăratori din piaţa veche. Am sesizat o creştere pentru finanţarea prin programul de rate proprii", comentează Romeo Căzănescu, directorul general al companiei.

Impact, una dintre companiile greu încercate de criză

Impact a trecut pe profit anul trecut, când a înregistrat o cifră de afaceri netă de 8 milioane euro. Dan Ioan Popp recunoaşte că a pierdut mulţi bani în această perioadă, dar nu suficient de mulți încât să destabilizeze firma pe termen mediu.

„Atâta vreme cât piaţa nu a răspuns unei anumite oferte, îţi faci o proiectare a cash-ului şi aştepţi ca la lucrurile pe care le-ai consumat, să încasezi nişte venituri. Dacă piaţa se retrage, tu nu încasezi acei bani şi nu pierzi în sensul că nu mai recuperezi banii aceea, care revin la un moment dat. Dar timpul costă bani. Dat fiind faptul că tu ai dat nişte bani care nu ţi-au venit la timp şi nici nu o să îţi vină într-un an, ci în cinci-şase-şapte ani, înseamnă că acel timp are un cost care financiar vorbind, este o pierdere. Îţi scade randamentul financiar.", arată Dan Ioan Popp, preşedintele Impact.

Vremuri grele şi pentru afacerile fraţilor Negoiţă

Robert şi Ionuţ Negoiţă au încercat, de asemenea, să se adapteze crizei imobiliare, dar într-un sens atipic. Ei au anunţat deja scumpirea locuinţelor, tocmai pentru a acoperi pierderile generate de criză. Afacerile companiei au scăzut la 7,3 milioane euro, comparativ cu 13 milioane euro, cât erau în 2009.

„Mulţi dintre noi suntem la limită cu marjele, mergem cu beculeţele roşii aprinse şi vom încerca să câştigăm şi noi puţin. Putem vorbi despre scumpiri probabil în toamnă, după concedii, când clienţilor le revine apetitul pentru achiziţii imobiliare, când încep să intre bani în economie, în infrastructură şi nu numai. Atunci va exista acest avans, dar o să fie unul foarte mic, modest.", spune Ionuţ Negoiţă, preşedinte Rin Group.

Stocul de locuinţe noi este estimat de Colliers la peste 15.000 de unităţi, la mijlocul acestui an, pe piaţa rezidenţială din Bucureşti. Proiectele noi sunt aproape inexistente, iar cererea continuă să se concentreze pe preţurile reduse, care se încadrează în condiţiile programului Prima Casă.

CITEŞTE ŞI Dezvoltatorii plătesc pentru a face rost de clienţi. Cât şi cui?