Liberalizarea preţului la gaze aduce pe val o nouă industrie, cea a metodelor alternative de încălzire. O industrie „oportunistă", dat fiind momentul economic în care a apărut, dar care aduce în atenţie şi la noi ceea ce în alte ţări, mai avansate, este considerat drept un minim necesar atunci când îţi faci o casă.
Pompe de căldură, plasme termice, panouri radiante - sunt
tehnologii despre care românii încă nu ştiu prea multe. În esenţă, toate se reduc la ideea că îţi fac căldură în locuinţă cu până la 75% mai ieftin decât centralele termice, dar cu o serie de
investiţii iniţiale care pot fi calificate drept usturătoare.
Metodele alternative de încălzire a locuinţelor există deja pe piaţa din România de câţiva ani, dar puţini sunt cei care le-au băgat în seamă. Pe o piaţă pe care preţul gazelor a fost multă vreme derizoriu, nici nu exista vreun motiv palpabil pentru a dori să treci de la o centrală termică ieftină la o tehnologie avansată şi scumpă. Acum însă, după scumpiri repetate şi după toate discuţiile despre liberalizarea preţului gazelor, românii au început să caute altceva. Nu neapărat să cumpere, dar să se intereseze. Alternativele nu sunt multe şi, chiar dacă este vorba despre produse diferite, preţurile iniţiale sunt similare, la fel şi economia pe care ele o fac.
Plasmele termice costă aproximativ 1.500 euro pentru un apartament de trei camere
Plasmele termice folosesc undele infraroşii pentru a încălzi corpurile din
încăpere. Odată încălzite, acestea acţionează şi ele ca surse de căldură. Pentru a genera căldura, plasmele termice folosesc argintul, care este aplicat pe suprafaţa interioară a sticlei şi
ionizează aerul din încăpere. Din acest motiv, producătorii promit o mulţime de beneficii şi pentru sănătate, dincolo de economia făcută.
- previne dezvoltarea bacteriilor
- sunt igienice, nu antreneaza praful in incapere
- crează un mediu prielnic pentru somn
Cu toate aceste, importatorilor le-a fost greu să îi convingă pe români să renunţe la centralele termice în favoarea tehnologiilor noi. Nici acum situaţia nu este la superlativ, dar sistemele au fost deja montate în mai multe apartamente, case, clinici sau clădiri de birouri. Ele nu sunt însă eficiente în hale sau alte spaţii deschise.
„La un apartament cu trei camere, costul se ridică la circa 1.500 euro. La case este mai greu de făcut calculul, depinde atât de suprafaţă, cât şi de împărţirea casei, pentru că în fiecare încăpere se pune cel puţin un aparat. Pentru camerele de până în 25-30 mp se pune un singur aparat, pentru încăperi mai mari se pun două-trei aparate. Costurile cu încălzirea, de exemplu pentru o cameră de până în 25 mp, sunt undeva în 50-70 lei lunar.", spune Nataly Negrea, director de vânzări Sun Power.
Pentru un calcul orientativ, preţul unui aparat variază între 270 euro şi 500 euro plus TVA, dar poate merge chiar şi mai sus în cazul celor personalizate. La fel ca şi în cazul caloriferelor, se recomandă ca fiecare cameră să fie încălzită permanent în sezonul rece.
„Este recomandat să ai în fiecare cameră o plasmă, pentru a nu se pierde căldura. Oricum, pentru a optimiza costurile, noi facem un calcul de necesar termic care ţine cont de dimensiunile încăperii - lungime, lăţime, înălţime, de numărul de pereţi exteriori, de suprafaţa vitrată a încăperii, de gradul de izolare a casei şi din ce este făcută locuinţa.", continuă Nataly Negrea.
Panourile radiante, alternativa mai ieftină la plasmele termice
Panourile radiante funcţionează pe acelaşi principiu cu plasmele termice: folosesc
energia electrică şi încălzesc cu unde infraroşii. Aici însă, investiţia iniţială este ceva mai mică, preţurile pornesc de la 200 euro, iar unele companii permit chiar achiziţia sistemelor pe
etape. Cu alte cuvinte, poţi cumpăra panoul pentru o singură cameră şi dacă eşti mulţumit, iei altele şi pentru restul casei. Iar economia făcută este de 65%, spre deosebire de 50% cât este anunţată pentru panourile
radiante. Dar nici aici, clienţii nu par să înţeleagă despre ce este vorba.
„Este un sistem inovativ. Clientul, când vede panoul radiant prima oară, întreabă: dar se montează pe casă? Se face adesea confuzia cu panourile solare, care sunt sisteme total diferite. Ele folosesc agentul termic şi încălzesc apa menajeră. Sistemul pe care noi îl propunem încălzeşte încăperile, corpurile.", spune Claudiu Drăguţ, developement manager HeatX.
Atât plasmele cât şi panourile au avantajul că nu necesita revizii, prin urmare nu generează costuri. Nu se defectează, nu se îmbâcsesc şi trebuie schimbare o dată la 30 de ani. De asemenea, se pot monta de proprietar.
Statul returnează 8.000 de lei pentru cei care cumpără pompe de căldură
Sistemul pe care funcţionează pompele de căldură este complex: energia este preluată
din aer, sol şi apă, apoi este transmisă către vaporizator, transformată în gaz care apoi este comprimat şi ajunge la o temperatură de până la 100 grade Celsius. Un sistem foarte rar întâlnit
la noi, dar care în Suedia de exemplu este folosit în proporţie de 80%.
„Pompa de căldură reduce cu 75% cheltuielile de încălzire. În case în care am montat aceste instalaţii, care aveau suprafeţe cuprinse între 200 şi 250 mp, cheltuielile de încălzire au scăzut de la 10-12 milioane lei pe lună la 2-3 milioane lei, după montarea pompei.", spune George Mardare, preşedinte Gama Prestimpex.
Pentru o astfel de casă, pompa de căldură costă aproximativ 5.200 euro. La apartamente, preţul scade până la 1.600 euro. În acest caz, sistemul se montează pe un perete exterior şi se cuplează la instalaţia existentă. Dar statul acoperă până 8.000 de lei din aceste sume, prin programul Casa Verde.
Efortul financiar de la început este însă recuperat în timp, prin economia făcută. La pompele de căldură, de exemplu, amortizarea investiţiei se face în doi-trei ani. Clienţii români nu sunt însă obişnuiţi cu ideea de recuperare a investiţiei în timp. Ei preferă ieftin de la început. Tocmai de aceea, probabil că va mai dura câţiva ani buni până când aceste tehnologii vor fi unanim acceptate, spun specialiştii în domeniu.
30 May 2011
