Câţi bani mai fac hotelurile de la stat

Zeci de hoteluri şi vile sunt în continuare administrate de instituţii publice şi zac nemodernizate, iar firmele private nu se înghesuie să le cumpere. Cu toate acestea, în ultimii ani, statul a obţinut din vânzarea unor asemenea unităţi câteva milioane de euro.

În administrarea statului se mai află câteva zeci de hoteluri şi vile, iar multora dintre ele „le-am mai dat o stea, ca să nu le închidem", după cum declara recent Elena Udrea, ministrul turismului. Singura lor şansă de modernizare este privatizarea. Însă mediul privat nu pare dispus, deocamdată, să sară cu bani pentru a investi în hotelurile uitate ale statului. Timp de aproape un an de zile s-a încercat privatizarea complexului hotelier Mamaia, de cinci stele. Acesta a fost vândut în cele din urmă, la începutul acestei luni, pentru circa 2,5 milioane de euro, după cinci încercări ratate şi după ce preţul de pornire a licitaţiei a coborât de la 3,7 milioane de euro la 2 milioane de euro. Noul proprietar al complexului hotelier de cinci stele, format dintr-un teren de 2.248 de metri pătraţi, un hotel, un restaurant şi două terase, este omul de afaceri bucureştean Silviu Iordache, cel care reuşise să-şi adjudece, în urmă cu ceva vreme, şi corpul B al fostului Hotel Bucureşti, tot din staţiunea Mamaia, pentru 1,43 milioane de euro.

Până la începutul acestei luni, unitatea turistică se afla în administrarea societăţii Mamaia SA, la care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) deţinea 96,5% din acţiuni. 2,5 milioane de euro nu sunt bani puţini, mai ales că vandabilitatea unor astfel de imobile este redusă, spun mai mulţi evaluatori autorizaţi de MDRT. Cei mai mulţi bani au fost obţinuţi de pe urma vânzării complexului hotelier Faleza Galaţi, administrat de SC Neptun-Olimp SA, societate la care statul este acţionar majoritar (52,22%). Complexul a fost vândut pentru 3,32 milioane de euro. Bani frumoşi au fost încasaţi şi prin vânzarea pachetului de acţiuni deţinut la Athénée Palace. George Copos a achitat pentru 33,97% din acţiuni circa 1,4 milioane de euro, anul trecut.

Marile reuşite din domeniul privatizărilor activelor turistice aflate în administrarea sau în proprietatea statului se opresc aici, deoarece, în ciuda disponibilităţii statului român de a scăpa de hotelurile pe care nu le poate întreţine, cumpărătorii se lasă aşteptaţi. Este discutabil, însă, şi dacă acesta este cel mai bun moment pentru a scoate la privatizare hoteluri şi vile turistice. Pentru alte câteva structuri turistice, precum vila Mamaia, vila Anunciata şi complexul Han Hora, societăţile care le administrează şi la care statul român deţine acţiuni nu reuşesc să găsească cumpărători, deşi preţul de pornire a licitaţiilor a fost redus şi cu 20%. Aceste trei obiective sunt scoase la privatizare pentru circa 1,2 milioane de euro.

Vilele şi hotelurile Protocolului de Stat, pe lista privatizărilor

Elena Udrea nu vrea să scape doar de hotelurile falimentare la care are acţiuni instituţia pe care o conduce, ci vrea să găsescă peţitori şi pentru hotelurile neglijate şi aflate în subordinea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Oficialul de la MDRT a oferit ca exemple Hotelul Bradul din Covasna şi Hotelul Triumf din Bucureşti, însă a subliniat ca în administrarea RAAPPS sunt câteva zeci de baze de turism.

„Sunt hoteluri aflate în paragină, structuri de agrement făcute în vremea lui Ceauşescu, ajunse astăzi în administrarea unor directori numiţi politic la fiecare nou guvern şi care nu au competenţa, nici pregătirea şi nici interesul să administreze aceste structuri la standardele la care se face turism, totuşi, chiar şi în România, nu vorbesc în afara României", a declarat Elena Udrea. Un proiect de act normativ se află deja pe masa Guvernului de câteva săptămâni.

Şi ministerul condus de Anca Boagiu are în administrare câteva hoteluri care ar putea fi vândute: Hotelul Bucovina, Hotelul Decebal din Eforie Nord şi complexul Snagov. Hotelul Astoria din apropierea Gării de Nord din Capitală a fost pierdut încă din 2008, când la şefia Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban, pentru o datorie de 200.000 de lei.

Complexul din Snagov, evaluat la câteva milioane de euro, era să fie pierdut tot în 2008, din cauza unei datorii de 1,9 milioane de lei pe care Societatea Feroviară de Turism o avea la Primăria Snagovului. Potrivit lui Alexandru Dumitrescu, directorul general al Societăţii Feroviare de Turism (SFT), la finalul lunii august, SFT avea datorii şi arierate în valoare de circa 3,85 milioane de lei, cu toate că înregistra un profit de aproximativ 360.000 lei.

Ce fel de investitori vrem?

Bogdan Şendrea, analist specializat în turism, consideră însă că, pe lângă banii pe care i-ar putea obţine, statul ar trebui să fie atent şi la calitatea investitorilor, mai ales dacă prin contract îi obligă să menţină imobilul în circuitul turistic.

„Diferenţa dintre turismul estival făcut în România şi cel făcut în Bulgaria vine şi din modalităţile diferite în care cele două state au înţeles să-şi privatizeze baza de agrement. În timp ce ei au căutat investitori străini, cu experienţă în domeniu, noi am făcut-o aşa cum am făcut-o", a declarat acesta. Pentru a atrage investitori serioşi, este necesar ca statul să prezinte transparent necesarul de investiţii în aceste hoteluri şi rentabilitatea lor.