Nici chiriile office mai mici (fără TVA) ale blocurilor ridicate de persoanele fizice nu reuşesc să atragă chiriaşi care să încurajeze finalizarea clădirilor.

19159-arcul_de_triumf_2.jpgMai mulţi antreprenori persoane fizice şi-au propus, în plină criză, să ridice clădiri de birouri, în speranţa că încasarea fără TVA a chiriei va atrage chiriaşii. Cum aceştia din urmă nu se înghesuie, investitorii sunt în stand-by: unii aşteaptă vremuri mai bune cu avizele deja aprobate, alţii stau cu clădirile la stadiul de structură.

Gradul mare de neocupare şi sărăcia chiriaşilor sunt în prezent principalii duş-mani ai investitorilor de pe piaţa office. Asta în cazul în care există bani pentru investiţii. Cere­rea de pe acest sector este încă sub nive­lul ofertei, drept urmare, chiar şi a­tunci când au bani pentru con­struc­ţia de noi clădiri de birouri, in­ves­ti­torii nu sunt siguri că vor găsi chi­riaşi. Astfel că unele proiecte office sunt în aşteptare la stadiul de PUZ-uri sau chiar de documentaţii de construire aprobate. Altele şi-au suspendat activitatea la jumătatea drumului, negăsind chiriaşi pre-con­­trac­tanţi sau după ce unii chi­riaşi s-au răzgândit. În această situa­ţie sunt şi firmele dezvoltatoare, dar şi in­ves­titorii persoane fizice care au înce­put sau îşi propun să înceapă construcţii office în această peri­oa­dă. Vom da în cele ce urmează câ­teva exemple de investitori persoane fi­zice. Zonele vi­zate de aceştia sunt atât în centrul Capitalei, cât şi la periferie.

Planuri mari la Bucureştii Noi

După un an de încercări şi refuzuri, peisagiştii Ovidiu şi Ioana Petrache au obţinut aprobarea PUZ-ului (planul urbanistic zonal) pentru un proiect mare de locuinţe şi birouri pe strada Drumul Gării, în zona Bucureştii Noi. Cei doi au cumpărat în anii trecuţi două hectare de teren în zonă şi în 2010 au depus documentaţia pentru PUZ. Proiectul a intrat de două ori în şedinţa de Consiliu, unde a fost ignorat. „L-am prezentat apoi în Comisia Tehnică şi ulterior în faţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în cadrul şedinţei, după ce a fost repus pe ordinea de zi. Am obţinut astfel suficiente voturi pentru aprobarea PUZ-ului", a declarat Ioana Petrache.

Planul celor doi peisagişti este să demareze un complex de blocuri P+4 de apartamente şi birouri. „Vrem să oferim apartamente cu circa 55.000 de euro fiecare, preţ în care să intre şi grădină proprie. Planul e pentru 72 de apartamente în complex, fără să fie neapărat case înşiruite. Anumite clădiri vor fi de birouri", spune Petrache. Chiar dacă dispun de fonduri, cei doi peisagişti nu au deocamdată toată suma necesară întregii investiţii. Astfel că sunt în căutarea unor soluţii financiare precum asocierea cu un alt investitor sau chiar dezvoltarea parţială a complexului mixt prin Programul „Prima Casă".

Pe Sevastopol, deocamdată buruieni

Aproape de Piaţa Victoriei, pe strada Sevastopol nr. 16, Reilda şi Leo­nar­do Lichi şi-au propus încă din 2008 să ri­di­ce un imobil de birouri şi locuinţe. Leo­nardo Lichi este fostul CEO al compa­niei de servicii telecom alternative Da­tek, firmă preluată anul trecut de GTS Cen­tral Europe. După ce au obţi­nut un aviz de urbanism în noiembrie 2008, acesta a fost revizuit în februarie 2010. Planurile celor doi oameni de afaceri vi­zau construirea unei clădiri mixte de birouri şi locuinţe cu patru etaje (al pa­trulea re­tras). Spaţiul este situat între două case vechi, vizavi de noua clădire Sa­nador de pe strada Se­vastopol. Deo­camdată, pe locul proiectului soţilor Lichi este doar o grădină cu buruieni.

Alte turnuri lângă Asmita

Dacă blocurile înalte din Asmita nu au prea avut succes la vânzări, aproape de acestea, pe Calea Văcăreşti, doi oa­meni de afaceri pregătesc ridicarea unor blocuri de la 12 la 25 de etaje. Pro­iectul este pentru funcţiuni mixte - bi­rouri, locuinţe şi comerţ. Beneficiarii sunt investitorii Robert Banciu şi Mihai Lalu, care au în proprietate pe Calea Văcăreşti un teren de circa 4.000 mp. Consiliul General al Municipiului Bu­cu­reşti a aprobat PUZ-ul pentru proiect la începutul anului, cu condiţia ca proprietarii să mai concesioneze sau să schim­be o suprafaţă de teren învecina­tă, de circa 800 mp. Pasul următor este autorizaţia de construire. Proiectul cu­prinde blocuri de 12, 19, 20 şi 25 de eta­je, cele mai înalte având patru niveluri de subsol. Până să înceapă acest pro­iect, se lucrează deja la pasajul Mihai Bravu - Splaiul Unirii, pasaj care ar pu­tea ajuta parţial circulaţia din zonă, în perspectiva ocupării blocurilor din As­m­ita sau a altor proiecte viitoare.

Lângă Arcul de Triumf

Pe strada Mareşal Averescu s-a început, în aprilie 2009, construcţia unei clădiri de birouri cu parter şi şase etaje, ultimul retras. Imobilul are şi trei niveluri de subsol cu 70 de lo­curi de parcare. Con­strucţia este ridicată, dar suspendată la stadiul de structură. „Faptul că am clă­di­rea pe persoană fizi­că înseamnă că nu iau chirie cu TVA şi sper să atrag astfel mai uşor chiriaşii. În plus, locul este foarte bine plasat pentru chiriaşii care au nevoie de acces uşor la aeroport", a declarat Florin Bumbaş, proprietarul clădirii. Acesta a fost vicepreşedinte PNL Bucureşti şi consilier municipal. Imobilul de pe Averescu este ridicat pe un teren de circa 1.000 mp, aflat în proprietatea fostului vicepreşedinte. „Până acum n-am luat bani împrumut, dar pentru finalizarea acestei clădiri mă voi împrumuta. Deocamdată sunt într-un proces de selecţie a furnizorilor de sticlă, de aluminiu, de instalaţii", adaugă Bumbaş. Acesta a investit până în prezent aproximativ două milioane de euro în clădirea de birouri.

O problemă este însă cea a găsirii chiriaşilor, chiar dacă zona e bine plasată. La aceasta se adaugă limitele de chirie impuse de creditul luat de la bancă. „M-am înţeles în primă instanţă cu centrul medical Regina Maria pentru a-i lua cu chirie, dar între timp au renunţat. Problema e că acum, dacă iau credit şi-mi găsesc chiriaşi, nu pot să pun chiria mai puţin decât îmi cere banca. Adică, dacă acum în zonă este 16 euro, banca nu ţine cont că peste un an ar putea fi de 14 euro, îmi sugerează să închiriez cu minimum 16 euro", spune Bumbaş.


Sursa

13 June 2011