În Capitală, suprafaţa vitrată a clădirilor de birouri depăşeşte 1 milion de metri pătraţi (1 kmp). Astfel că Bucureştiul se plasează în urma altor capitale europene în ceea ce priveşte cantitatea de sticlă folosită în construcţii. Şi aici nu este vorba numai de ţări din vestul Europei, ci şi de state vecine, cu mai puţini locuitori.
Dar chiar dacă dezvoltatorii
clădirilor din România au luat puţin mai greu startul în ceea ce priveşte procentul mare al suprafeţelor vitrate, măcar produsele folosite de aceştia sunt performante, se arată în ultima
analiză Saint-Gobain Glass România. Principalele produse furnizate sunt
sticlă cu control solar sau sticlă cu izolare termică şi fonică.
„În ultimii ani, dezvoltatorii de clădiri de birouri şi-au îndreptat tot mai mult atenţia spre extinderea suprafeţelor vitrate. Se doreşte crearea unui spaţiu de muncă luminos, agreabil din punct de vedere psihologic, iar datorită proprietăţilor speciale ale sticlei, ocupanţii clădirilor beneficiază de confort climatic pe tot parcusul anului", a declarat Cosmin Popescu, directorul de marketing al Saint-Gobain Glass România.
Bucureşti - mulţi locuitori, dar sticlă puţină
La nivel regional, cea mai mare suprafaţă vitrată a clădirilor de birouri se regăseşte în Varşovia: peste 2 milioane metri pătraţi de sticlă. Dar aici şi suprafaţa totală a spaţiilor de birouri este aproape dublă faţă de cea din Bucureşti. Spaţiile de birouri de la noi se ridică la aproximativ 1,8 milion mp, faţă de 3,6 milioane mp în Varşovia, notează Saint-Gobain Glass.
• Varşovia - 2 milioane mp suprafaţă vitrată
• Budapesta - 1,6 milioane mp suprafaţă vitrată
• Praga - 1,5 milioane mp suprafaţă vitrată
• Bucureşti - 1 milion mp suprafaţă vitrată
„Comparativ cu restul capitalelor din regiune, Bucureştiul înregistrează cea mai mică suprafaţă a spaţiilor de birouri, în ciuda faptul că are cea mai mare populaţie. Lipsa spaţiilor creează un potenţial mare de dezvoltare a sectorului office în Capitală, situaţie care implicit va duce şi la creşterea suprafeţelor vitrate", a apreciat Popescu.
Poate că şi din cauza costurilor relativ mari, dezvoltatorii români nu investesc la fel de mult ca alţii în sticla montată la clădirile de birouri. Mai ales dacă este un produs performant, poate ridica destul de mult costul final.
"Este greu de precizat valoarea sticlei furnizate pentru clădirile de birouri din Bucureşti, dar aceasta reprezintă aproximativ 30% din costul faţadei, care, în funcţie de proiect, poate depăşi chiar şi 50% din investiţia totală", a precizat Popescu.
Sticla performantă utilizată la clădirile de birouri migrează către segmentul rezidenţial
Pentru clădirile de birouri din Bucureşti se foloseşte sticlă cu control solar, cu izolare fonică şi termică. Dacă până de curând, acestea se foloseau în proporţie redusă la clădirile de locuit, în ultima perioadă se observă o tendinţă crescătoare pentru utilizarea unor astfel de produse şi în sectorul rezidenţial.
„Arhitecţii s-au convins de beneficiile şi avantajele noilor tipuri de sticlă şi încep, treptat, să extindă aplicarea acestora şi la locuinţe. De altfel, la clădirile de birouri s-au utilizat întotdeauna ultimele tehnologii în domeniul materialelor de construcţie, acestea fiind adoptate ulterior de către sectorul rezidenţial", a explicat reprezentantul Saint-Gobain Glass România.
Potrivit unui studiu al companiei, tot mai multe locuinţe încep să fie dotate cu ferestre cu control solar. Acestea asigură o termoizolare mai bună şi reduc consumul anual de energie necesar pentru asigurarea confortului termic cu până la 20% faţă de ferestrele termoizolante clasice LowE.
CITEȘTE ȘI Segmentul închirierilor de spaţii de birouri revine în forţă anul acesta
8 August 2011
