Odată cu restricţionarea condiţiilor de creditare, o bună parte din populaţie, cu venituri importante poate, a ajuns să nu mai aibă acces la împrumuturi. Băncile sunt reticente atunci când vine vorba despre aceste venituri, cu argumentul că prezintă cel mai mare grad de risc. Astfel, chiar şi împrumuturile care pot fi obţinute, au costuri mai puţin avantajoase decât pentru clienţii cu venituri standard, pe cartea de muncă.

25762-what-credit-report-freeze.jpgPână în ultimul moment, înainte de criză, băncile acordau credite în baza oricărui venit. Drepturile de autor, chiriile, contractele de prestări servicii sau dividende, prime garantate sau bonusuri de sfârşit de an, toate erau luate în calcul. Unele bănci acceptau ca venituri chiar şi bonurile de masă, diurnele sau norma de hrană. Acum, toate acestea sunt considerate cele mai riscante, în principiu pentru că multe dintre contractele semnate atunci s-au transformat în credite neperformante. Astfel, chiar dacă împrumuturile nu au fost stopate pentru aceste categorii de clienţi, acestora li s-a adăugat un coeficient de risc. Cu alte cuvinte, costurile de acordare sunt mai mari.

Avocaţii, notarii sau medicii, printre preferaţii băncilor

Desigur, fiecare tip de venit are particularitatea lui. În cazul dividendelor, suma pe care o poate acorda banca este strict legată de performanţa firmei, de domeniul de activitate, de numărul de angajaţi sau de evoluţia unor indicatori de performanţă. În principiu, băncile cer o vechime de cel puţin doi ani de la înfiinţarea firmei, timp în care activitatea să fi fost susţinută. Dividendele reinvestite nu pot fi luate în calcul atunci când solicitantul vrea un împrumut garantat, cum ar fi creditul imobiliar sau ipotecar.

Similar sunt analizate de bancă şi veniturile obţinute în baza unor contracte de colaborare, prestări de servicii sau persoană fizică autorizată. Este important de menţionat aici faptul că băncile au câteva categorii preferate de clienţi. Avocaţii, notarii, medicii sau executorii judecătoreşti se numără printre aceştia. Lista este continuată de experţii tehnici, contabili, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători sau informaticieni. Totuşi, din cauza riscului, banca ia în calcul între 75% şi 90% din veniturile acestora. La cealaltă extremă, activităţile din taximetrie, deţinătorii de florării sau alte asemenea categorii particulare, sunt luate în calcul de un număr foarte mic de bănci.

Ofertele băncilor pentru această categorie de clienţi variază de la păgubos la avantajos

Și cei plătiţi cu drepturi de autor pornesc cu un mare minus în încercarea de a obţine un credit, chiar şi dacă este vorba despre o sumă mică, precum un credit de consum. De asemenea, suma încasată nu este neapărat luată în totalitate în calcul. De exemplu, BCR face foarte clar faptul că ia în considerare doar 80% dintre aceste venituri şi asta doar dacă vechimea contractului este de cel puţin un an. Cu aceste condiţii întrunite, un angajat cu un venit de 3.000 lei poate obţine un împrumut de 40.000 lei (aproximativ 8.600 euro) luat pe cinci ani, DAE este de 12,15%, iar rata lunară este de aproape 1.000 lei, urmând să scadă pe măsură ce împrumutul se apropie de final.

Banca Transilvania are un plafon maxim pentru împrumuturile de nevoi, în cazul acestor angajaţi: 35.000 lei. O sumă mai mare poate fi obţinută doar cu un codebitor. DAE este însă ceva mai mic, de 11,03%, iar rata este de 752 lei.

La CEC, suma maximă oferită este chiar şi mai mică: 20.000 lei. DAE este mai mare, 14,09% iar rata lunară se ridică la 452 lei.

Alpha Bank, care s-a poziţionat ca una dintre băncile care încurajează clienţii cu venituri atipice, anunţă că ia în considerare 100% din veniturile de drepturi de autor, în cazul unui împrumut de nevoi personale.

Strategia ING Bank presupune faptul că banca oferă credite persoanelor cu drepturi de autor doar dacă lucrează la companii agreate de bancă.

CITEȘTE ȘI Refinanţarea: o tranziţie greoaie către un credit mai avantajos


25 July 2012