Parcările, clădirile cu risc de prăbuşire şi kitschul în design sunt principalele probleme pe care trebuie să le depăşească Bucureştiul, pentru a avea pretenţia unei capitale europene respectabile. Cu toate acestea, se fac paşi rapizi înainte, din partea designerilor şi a constructorilor. Construcţiile noi sunt construite după planuri mai bune, sunt mai eficiente energetic şi arată mai bine.
Locurile de parcare cu plată nu sunt agreate de majoritatea şoferilor, care preferă să caute un spaţiu
liber pe trotuar, sau chiar pe stradă. Pentru a avea un oraş mai estetic şi mai funcţional, este nevoie de soluţii noi pentru probleme vechi.
„Proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii se fac cu accent asupra modului în care oraşul şi mediul construit pot fi scoase în evidenţă. Dezvoltarea şi redirecţionarea traficului prin noi coridoare de circulaţie sunt un prim pas, în Bucureşti. Totuşi, trebuie rezolvată şi problema parcărilor. Autorităţile trebuie să dezvolte noi structuri de parcare, în oraş. Dar pentru ca acestea să fie viabile, din punct de vedere financiar, trebuie să se elimine parcarea „gratuită” de pe străzi şi trotuare”, arată Randy Tharp, managing director al Epstein Architecture & Engineering.
Oraşul nu îşi permite clădiri care se pot prăbuşi în orice clipă, nu doar la un posibil cutremur
O altă problemă care trebuie rezolvată urgent este cea a clădirilor istorice. Multe dintre ele sunt lăsate în paragină de proprietari, de cele mai multe ori din lipsă de interes. Tocmai de aceea, spun specialiştii, ar trebui găsit un sistem de stimulente care să îi determine pe proprietarii acestor clădiri să le consolideze. În acest context însă, cei care nu îşi respectă obligaţiile ar trebui să se aştepte la sancţiuni.
„Anul trecut am văzut două clădiri prăbuşindu-se. Proprietarii ar trebui să păstreze clădirea la un anumit standard de siguranţă. Dacă nu fac acest lucru, atunci se pot aplica amenzi, iar proprietatea poate să intre în proprietatea oraşului, pentru a fi vândută apoi unui proprietar care îşi asumă responsabilitatea ei. Este destul de grav că multe clădiri nu sunt pregătite pentru un cutremur, deşi multe pot fi consolidate. Dar oraşul nu îşi permite clădiri cu un pericol evident de a se prăbuşi peste oameni sau proprietăţile adiacente în orice clipă”, continuă Randy Tharp.
După criză, arhitecţii şi constructorii au devenit mai atenţi la calitatea clădirilor
În mod încurajator însă, atât proprietarii cât şi arhitecţii şi constructorii bucureşteni au început să arate o grijă mai mare pentru noile construcţii. Acest lucru s-a făcut remarcat în special după instalarea crizei şi se referă atât la tehnicile de construcţie, cât şi la design. Piaţa birourilor este un reper, în acest sens.
„Standardele de dezvoltare pentru noile clădiri de birouri s-au ridicat considerabil, în ultimii cinci ani. Acum vedem planuri mai bune, concepte generale de design mai bune, materiale de o calitate mai înaltă, mai multă atenţie pentru designul sustenabil şi tehnologii verzi, precum şi un stil cu adevărat internaţional de dezvoltare a clădirilor noi”, continuă oficialul Epstein Architecture & Engineering.
Bucureştiul are nevoie de reglementări urbanistice mai stricte
Spre comparaţie, multe clădiri construite înainte de criză au fost deficitar concepute, fără să fie în acord cu imaginea de ansamblu a împrejurimilor şi catalogate drept kitsch.
„Sunt anumite proiecte ale căror faţade sugerează că designerul s-a străduit să facă ceva diferit faţă de clădirile din împrejurimi, în loc să conceapă ceva care se potriveşte cu adevărat locului, să facă ceva în concordanţă cu clădirile şi mediul înconjurător. Să aplici mai multe culori pe pereţi pentru a fi diferit sau să pui paravane solare pe o clădire care nici măcar nu este expusă la soare, doar pentru a arăta bine, nu este un design de calitate, în opinia mea. Times Square şi Picadilly Circuses sunt grozave, dar nu şi când pot fi văzute prin tot oraşul”, continuă Randy Tharp.
Cu toate acestea, oficialul Epstein este de părere că România nu este cu mult în urmă, în privinţa proiectelor noi. Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm, arată acesta, este lipsa unor reglementări mai stricte şi a unor metode de control a calităţii. Astfel, nimeni nu ar mai putea să construiască blocuri turn cu faţade stridente, în imediata apropiere a unor clădiri istorice, cu două-trei niveluri.
CITEŞTE ŞI: Cum arată Bucureştiul, văzut prin ochii unui arhitect american?
15 July 2014
