Coruptia usuca si colectia de duzi
Jurnalul National - 11.01.2006
 

Piata de lux a masivelor investitii imobiliare s-a mutat in partea de nord a Capitalei. Preturile in crestere ale terenurilor care "flancheaza" aceasta zona a Bucurestiului sunt cele care au favorizat "nebunia" imobiliara. Investitiile economice si "trend-ul" ascendent de pe piata imobiliara sunt motivatii mult prea puternice pentru a se mai tine cont de "nimicuri" cum ar fi pastrarea unui echilibru ecologic si urbanistic.

Dupa cum Jurnalul National a relatat in nenumarate randuri, oamenii cu disponibilitate financiara urmaresc cu lupa evolutiile pe piata imobiliara din zona de nord a Bucurestiului. Si asta pentru ca, odata integrati in spatiul comunitar, preturile pamantului pur si simplu vor sari in aer, valoarea terenului din tara noastra urmand a se ralia celei din Uniunea Europeana. Anchetele noastre au aratat faptul ca, in jurul banilor, reprezentantii statului, proprietar majoritar al terenului din Baneasa, au fraternizat cu ofertantii, bineinteles in schimbul unor comisioane. Una dintre situatiile scoase la lumina a fost desfiintarea culturii nationale a soiurilor de duzi, adica fondul furajer al colectiei nationale de viermi de matase. Astfel, graba pentru rezolvarea actelor de proprietate pentru terenul din zona de nord a Capitalei a facut ca hectare intregi de duzi sa dispara peste noapte, fara despagubiri si, mai ales, fara aviz de defrisare. Societatea SC Sericarom SA a pierdut in urma cu cateva luni cele 2,84 hectare de teren. O data cu retrocedarea pamantului, statiunea a pierdut baza furajera necesara mentinerii activitatii statiunii. Pastrarea fondului genetic al viermilor de matase a devenit practic imposibila. Directorul Dumitru Dogaru sustine ca nu a fost instiintat de defrisarea celor aproape 3 hectare de duzi si ca nu a primit nici o informatie oficiala in acest sens. Li s-a emis numai o adresa prin care li se transmitea ca terenul a fost retrocedat. De altfel, SC Sericarom SA nu a primit nici un fel de despagubire ca urmare a defrisarii plantatiei. "SCRISOAREA PIERDUTA". Jurnalul National a incercat sa dea de urma acelui aviz de defrisare. Potrivit legislatiei in vigoare, pentru a defrisa un teren trebuie sa existe acordul scris al institutiilor abilitate. In urma adresei pe care am inaintat-o Primariei Municipiului Bucuresti, Directia Pentru Protectia Mediului si Educatie Eco-civica (DPMEEC) ne-a comunicat ca institutia "emite avize de specialitate privind defrisarea/ toaletarea vegetatiei dendrologice (salcami, tei, frasini, stejari etc.) situate pe terenurile proprietate publica sau privata de pe raza municipiului Bucuresti, respectand prevederile HCGMB nr. 10/ 2001; in ceea ce priveste defrisarea duzilor, nucilor si a altor specii pomicole, avizele sunt eliberate de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii". Cum era de asteptat, in Romania itele sunt foarte incurcate cand vine vorba despre aplicarea legii. Si cum este mai bine, decat sa arunci pisica in curtea altei institutii pe baza interpretarii aiuristice a unei banale prevederi legale? Am incercat sa aflam raspunsul si din partea Ministerului Agriculturii in legatura cu avizarea defrisarii plantatiei, de disparitia careia institutia ar fi trebuit sa se autosesizeze. Numai ca, de atatea aparitii publice ale ministrului pentru a instiinta populatia de alte focare de gripa aviara, eficienta sistemului de comunicare din minister ne lasa rece. Adica lipseste cu desavarsire. Asa ca ni s-a transmis sa avem rabdare, ca abia peste o saptamana putem sa primim un raspuns. In pofida profesionistilor in ale comunicarii din minister, surse avizate ne-au declarat ca avizul cu pricina nu ar exista nici la Ministerul Agriculturii. "Scrisoarea pierduta" de decapitare a plantatiei nationale de duzi, adica banalul aviz de defrisare, nu a fost dat nici de Primaria Municipiului Bucuresti. Iata ce scria in adresa institutia diriguita de Adrian Videanu in legatura cu pamantul Sericarom: "Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii ne-a comunicat ca pentru aceasta plantatie de duzi nu a emis aviz si nici nu a fost de acord cu schimbarea functiunii terenului".

UITE AVIZUL, NU E AVIZUL. SC Sericarom SA s-a vazut in fata faptului implinit: plantatia de duzi a fost defrisata. "Nu am primit nici un fel de adresa oficiala care sa ne avertizeze ca terenul va fi defrisat. Stiam numai ca pamantul a fost retrocedat. Nu ne asteptam insa ca cele doua utilaje sa escaveze pur si simplu plantatia de duzi", sustine directorul societatii, Dumitru Dogaru. La scurt timp insa, Agentia Domeniilor Statului, actionarul integral al societatii, a hotarat sa vanda toate activele SC Sericarom SA din Baneasa, singura statiune de cercetare din domeniul sericiculturii, care are grija de fondul genetic al viermilor de matase. In baza Hotararii Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului numarul 18/ 27.09.2005, articolul 11, s-a hotarat mutarea sediului si activitatii SC Sericarom SA din Bucuresti la una din sucursalele din Cislau, judetul Buzau, sau din Leu, judetul Dolj. Pe de alta parte, Iulian Capatana, avocatul familiilor care aveau pamant de retrocedat in zona, ne-a declarat: "Pot sa confirm ca, daca in momentul in care escavatoarele erau pe teren si conducerea chema politia, oamenii aveau la ei actele necesare pentru activitatea pe care o aveau de indeplinit. Duzii erau pe terenul meu. Ce era sa fac, sa ma uit la ei?". Contactat telefonic, Capatana, devenit unul dintre proprietarii pamantului Sericarom, ca urmare a cumpararii drepturilor litigioase, a refuzat sa ne mai ofere amanunte in legatura cu existenta avizului de defrisare.

BOGATIA TERENURILOR DIN BANEASA
Terenul pe care societatea Sericarom l-a pierdut in urma unei retrocedari mai mult sau mai putin suspecte se va transforma in curand intr-un cartier de lux. Zona poate oferi insa multe posibilitati. Baneasa este "o mina" imobiliara. Pe langa SC Sericarom SA se mai gasesc alte statiuni cu pamant imbietor: Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Baneasa, care are in administratie suprafata de 61,52 hectare, inchiriate pe baza de contract de la ADS; Institutul de Cercetare pentru Protectia Plantelor, care figureaza in dosarul de inventariere al ADS-ului cu urmatoarele suprafete: 27,50 – teren agricol si 4 hectare – teren neagricol. Simpla schimbare a statutului acestor terenuri din domeniul public in cel privat poate determina retrocedarea lui si achizitionarea de catre mai-marii zilei. Statiunea Pomicola Baneasa este in proces cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care a blocat fondurile societatii in luna septembrie 2005. In urma cu cateva luni, Petre Cherghe, directorul statiunii, si-a dat demisia. Surse din interiorul institutiei au confirmat faptul ca directorul nu a mai facut fata datoriilor. Functia de conducere a fost preluata de Adela Barbulescu, care ne-a declarat ca: "Nu pot sa ascund ca de-a lungul timpului nu au existat presiuni pentru pamantul statiunii. Momentan suntem insa preocupati de deblocarea fondurilor statiunii".
Iulia Barbu, Gabriel Burlacu - Jurnalul National
 

11 January 2006