Dispariţia firmelor mici şi medii din segmentul construcţiilor afectează puternic activitatea companiilor mari. Totuşi, pe cât de uşor au fost afectate de criză aceste firme, pe atât de uşor se pot redresa. Este nevoie doar de câteva semnale pozitive din piaţă. Dar în momentul în care acest lucru se va întâmpla, nu vom mai vedea salariile de anii trecuţi, nu vom mai simţi viteza de dinainte de criză şi nici preţurile de atunci. Cristian Erbaşu, om de afaceri şi preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii a vorbit pentru IMOPEDIA.ro despre cum vede piaţa construcţiilor acum şi în viitorul apropiat.

19166-cristian-erbasu.jpgDe ce calitate sunt jucătorii de acum de pe piaţa construcţiilor, ce fel de schimbări a adus criza?

Cel mai mult au avut de suferit firmele mici şi mijlocii. Firmele mari au avut capacitatea să treacă peste dificultăţi, majoritatea dintre ele, chiar dacă sunt şi ele într-o situaţie grea. Ele au găsit însă un mediu propice în zona fondurilor structurale, unde licitaţiile sunt mult mai bine urmărite şi acolo într-adevăr au putut să funcţioneze.

Câte dintre firmele mici puteau fi asociate cu lipsa de profesionalism?

Erau multe firme mici specializate pe anumite nişe, fără de care firmele mari ar fi avut de suferit. Firmele mari se bazau pe acestea, neavând neapărat specialişti pe anumite nişe şi dispariţia lor sau micşorarea numărului lor a făcut ca şi firmele mari să aibă dificultăţi. De exemplu, erau firme mici de finisaje sau montatori de parchet. Firmele mari nu au decât câţiva astfel de oameni, deci când aveau proiecte mari apelau la aceste firme de nişă. De ce? Pentru că în momentul în care se termina proiectul, ele se mutau în altă parte, nu cereau în continuare salarii. Este mai uşor să apelezi la aceste firme specializate decât să plăteşti salarii inutil şi după finalizarea proiectului.

Cât de greu sau uşor îşi vor reveni aceste firme mici şi medii?

Piaţa se va echilibra întotdeauna: în funcţie de cerere se va adapta şi oferta. Sunt foarte multe firme care nu îşi aveau loc în spectrul companiilor de construcţii care au dispărut, acesta poate fi considerată drept cea mai bună consecinţă a crizei. Faptul că a avut loc o epurare, o selecţie a companiilor. Dar nu numai acestea au dispărut, ci şi firme care nu ar fi trebuit să dispară. Imediat ce vor fi condiţii propice, acele firme de valoare care au dispărut se vor reorganiza.

Există argumente pentru care să credem că acest lucru se va întâmpla în curând?

Da, există. Totul pleacă de la mental. În momentul în care psihologic avem încredere într-o revenire, e primul pas pentru ca această revenire să aibă loc. Evident, este necesar să şi simţim acest lucru. Prima dată vom auzi, vom vedea nişte statistici pe care deja le urmărim. Consecinţele propriu-zis le vom vedea anul viitor. Atenţie însă: criza a apărut brusc, dar revenirea nu va fi la fel de rapidă. Revenirea va fi foarte lentă, în mulţi ani de zile şi trebuie să fim foarte atenţi, să vedem oportunităţile pe măsură ce apar. Pas cu pas.

Este nevoie de o implicare mai mare a autorităţilor locale?

Autorităţile locale trebuie să aibă în vedere să ofere cât mai multe proiecte pe piaţă, mai ales cele finanţate de la Uniunea Europeană, dar şi de bănci precum BEI, BERD, Banca Mondială, astfel încât pe de o parte ele să beneficieze de aceste lucruri şi să dezvolte zona, iar pe de altă parte mediul economic şi cel al construcţiilor în particular să se îmbunătăţească.

În ce măsură fac ele asta acum?

O fac, dar implicarea diferă pe zone. Se pare că totuşi cea mai activă zonă rămâne cea din Ardeal şi cea din zona Bucureştiului.

Cum vedeţi anul viitor pe segmentul acesta?

Anul viitor o să vedem o revenire din punct de vedere psihologic, adică firmele într-adevăr vor semna contracte, vor începe să încaseze, pentru că aceste contracte trebuie să se deruleze, nu să stea într-o vitrină. La anul ele se vor mobiliza şi vor acţiona din ce în ce mai puternic.

Asta înseamnă că în doi-trei ani vom avea deja o piaţă efervescentă?

Piaţa de dinainte de criză nu va mai exista niciodată. Poate volumul acela se va atinge din nou, dar modul în care acesta se va atinge trebuie să fie mult mai sistematizat şi mai ordonat. Acum doi ani nu eram deloc pregătiţi pentru avalanşa de proiecte care au venit, se lucra extrem de empiric şi ca dovadă au fost foarte multe firme care au lucrat nesănătos. Acum ele vor fi mult mai prudente, nu vor mai lua leasing-uri pe care să nu le mai poată susţine în situaţii extreme, nu se vor mai avânta pe nişte salarii care nu sunt sustenabile şi vor fi mult mai prudenţi când vor lua anumite decizii.


14 June 2011