In ultima perioadă, în Capitală au început să fie construite din ce în ce mai multe clădiri office moderne, cu pereţi din sticlă, prin care dezvoltatorii imobiliari vor să obţină recordul la înălţime în Bucureşti. Încercarea de a construi zgârie-nori în Capitală este privită adeseori cu scepticism de specialişti, din mai multe motive. Principalii factori care împiedică realizarea de zgârie-nori sunt structura solului nepotrivită pentru astfel de construcţii, riscul seismic, dar şi tradiţia şi specificul oraşului. În Bucureşti, un oraş cu tradiţie europeană, nu se poate vorbi de construcţia de zgârie-nori fără a lua în calcul riscul de a crea disproporţie faţă de clădirile din jur. Monştrii de sticlă şi beton care încep să se ivească în Capitală se vor integra oare arhitecturii Capitalei? În zona centrală, de exemplu, unde se află în fază de proiect mai multe clădiri office înalte, media înălţimii clădirilor este de circa 20 metri, aproape echivalentă cu cea a copacilor, apărând astfel problema disputată a neconcordanţei dintre stilul tradiţional şi cel nou.

Solul argilos limitează construcţia de clădiri peste 150 m

Florin Sorea, Senior Negotiator, Office Department Cushman & Wakefield Activ Consulting, consideră că în Bucureşti nu este optimă construcţia de clădiri înalte din cauza solului. "În Capitală, solul argilos constituie o reală problemă, care face imposibile construcţii mai înalte de 150 m. Pentru a se putea construi zgârie-nori este nevoie de un sol stâncos. Dacă Bucureştiul ar fi situat în zona oraşului Târgovişte, atunci solul ar putea permite construirea de clădiri mai înalte", ne-a declarat Sorea.
Exceptând factorii care ţin de structura solului, zonarea seismică şi capabilitatea tehnico-inginerească, construcţia clădirilor foarte înalte în Bucureşti este direct influenţată de capacitatea reţelelor de utilităţi care trebuie să deservească o astfel de structură, care necesită un consum mare de energie electrică, apă şi o anumită dimensionare şi proiectare a sistemului de canalizare.  "Dincolo de aspectele tehnice ce ţin de proiectarea, executarea şi întreţinerea unor astfel de clădiri, apar şi probleme de urbanism cauzate de încadrarea în peisajul urban existent, concentrarea şi amplificarea traficului rutier şi pietonal în jurul acestor clădiri, cât şi în zonele limitrofe, inexistenţa unor funcţiuni urbanistice bine definite pentru diferite zone din Bucureşti", ne-a informat Cătălin Mărunţelu, Research Assistant în cadrul Cornerstone Intl SA.

Zgârie-norii nu sunt neapărat un exponent al modernităţii urbane

Problema zgarie-norilor în Bucureşti conduce de cele mai multe ori la veşnica dispută dintre tradiţie şi modernitate. De o parte se află cei care spun că imobilele înalte ar schimba aerul învechit şi prăfuit al arhitecturii Capitalei, iar de cealaltă parte, cei care consideră că zgârie-norii sunt nepotriviţi în peisajul arhitectonic al Bucureştiului. Marius Scuta, Head of Office Department la Cornerstone Intl SA, consideră că "modernitatea urbană nu ţine neapărat de înălţimea clădirilor. Pentru a vorbi de modernitate, o clădire înaltă trebuie să se şi încadreze în arhitectura zonei. Cum ar arăta, de exemplu, o clădire de birouri înaltă, construită în centrul vechi al Bucureştiului?". Acelaşi lucru este susţinut şi de reprezentantul Cushman&Wakefield Activ Consulting: "înălţimea nu trebuie să definească modernitatea urbană, ci mai degrabă designul clădirilor şi încadrarea lor în stilul arhitectonic al unei anumite zone".
Prin urmare, adeseori apare problema nepotrivirii clădirilor înalte cu stilul arhitectonic din diferite zone ale Capitalei, unde amestecul de modernitate şi tradiţie are ca efect kitschul. Se pot construi clădiri înalte în Bucureşti, dar nu oriunde doreşte un beneficiar, deoarece ele trebuie să se încadreze în arhitectura zonei. În diferite oraşe europene, de exemplu Paris, ele sunt concentrate în afara centrului oraşului, dispărând astfel problema nepotrivirii stilurilor, sau imixtiunea clădirilor office în centrul cultural al oraşului.
Care ar fi, însă, zonele din Capitală potrivite pentru imobile înalte? "Zonele care se pretează cel mai bine pentru imobile înalte sunt: Piaţa Victoriei, Piaţa Presei Libere, Dimitrie Pompeiu - Fabrica de Glucoză. Acestea sunt zone ocupate preponderent de clădiri de birouri, neexistând o arhitectură uniformă", a ţinut să precizeze Marius Scuta.
Luând în considerare proiectele anunţate, cele mai înalte clădiri din Bucureşti vor fi, conform informaţiilor oferite de Marius Scuta şi Florin Sorea, Floreasca City Center (turn de birouri de 33 etaje) şi un alt proiect pe Bulevardul Aerogării, tot de 33 etaje.

Rezidenţialul se înalţă pe verticală

Clădirile de mare înălţime sunt specifice segmentului office, dar în ultimul timp dezvoltatorii imobiliari sunt tentaţi să construiască pe verticală şi în segmentul rezidenţial. Această direcţie în imobiliare este dictată de creşterea enormă a preţurilor de vânzare a terenurilor din nordul şi centrul Capitalei şi lipsa ofertelor cu o locaţie foarte bună. Aşadar, o nouă tendinţă în rezidenţialul românesc este, potrivit informaţiilor oferite de analiştii imobiliari, construirea ansamblurilor pe verticală, respectiv blocuri înalte de apartamente -P+24E. "Datorită creşterii preţului terenurilor, developerii sunt din ce în ce mai tentaţi să construiască pe înălţime. Sunt anunţate proiecte de peste P+20 etaje. Nu putem vorbi de zone preferate pentru aceste construcţii, ci de zone care permit din punct de vedere urbanistic construcţii de o anumită înălţime", spune Octav Mihăilescu, Associate Director Residential Department în cadrul Cornerstone Intl SA.
Potrivit lui Florin Sorea, investitorii optează pentru construcţia pe verticală deoarece aceasta este o investiţie rentabilă: "cu cât ridici mai mult, cu atât ai eficienţă mai mare, deoarece, pe un teren mic ca suprafaţă, obţii un număr mai mare de metri pătraţi construiţi, ceea ce aduce un profit considerabil investitorilor imobiliari".
Referitor la posibilitatea ca locuitorii Capitalei să aleagă să locuiască în aceste blocuri-turn,  reprezentantul Cornerstone Intl SA, Cătălin Mărunţelu, afirmă că "dacă din punct de vedere tehnic şi urbanistic, realizarea acestor structuri va fi posibilă, factorul psihologic este determinant pe segmentul rezidenţial. Teama determinată de cutremurele din anii precedenţi face ca populaţia să fie încă reticentă în achiziţionarea unei locuinţe la înălţime. În timp însă, mentalitatea se va schimba". 
Pe de altă parte, Florin Sorea spune că nu există motive întemeiate pentru care locuitorii Capitalei să nu fie pregătiţi să locuiască în blocuri-turn. "Există unele avantaje clare pentru cei care optează pentru o locuinţă situată la o înălţime ridicată. Un exemplu în acest sens ar fi gradul de luminozitate mai ridicat. În plus, în blocurile înalte putem vorbi de avantajul reducerii zgomotului şi prafului, care, la ora actuală, constituie o mare problemă în Bucureşti", a adăugat acesta.