În ultimii aproape 20 de ani, au dispărut 400 de hectare de spații verzi de pe
harta României. Asta înseamnă de patru ori suprafața parcului Herăstrău, pe care au fost construite deja sau sunt în plan clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale.
Nu ne mai merge însă, Uniunea Europeană ne-a avertizat că ne va sancționa dacă nu creștem suprafața spațiilor verzi. Dar noi, în loc să plantăm, facem trucuri statistice care să ne scoată basma curată în fața Comisiei Europene. Cadastrul Verde este unul dintre ele, spun ecologiștii.
Păduri mutate în intravilan și grădini personale trecute drept spații verzi ale orașului
Cadastrul Verde, un act la care toate primăriile din țară ar fi trebuit să lucreze încă din 2007, este gata pentru București. Potrivit acestuia, suprafața verde/locuitor în Capitală este de 23.21 mp, peste minimul obligatoriu de 20 mp/locuitor pe care Uniunea Europeană ni l-a cerut până la data de 31 decembrie 2010, dar sub minimum de 26 mp/locuitor pe care trebuie să îl atingem până în ultima zi a lui 2013. Rezultatul Cadastrului Verde este contestat de ecologiști.
„Înseamnă că au numărat copacii până la Giurgiu, potrivit datelor comunicate, altfel nu înțeleg cum în locul a 500.000 de copaci, s-au numărat de trei ori mai mulţi, adică în jur de 1,5 milioane.", spune Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica.
Tactica folosită pentru a crește numărul copacilor este una folosită la nivelul întregii țări, spun cunoscătorii în domeniu.
În Satu Mare, se fac intensiv asemenea manevre: după ce albia Someșului a fost introdusă în inventarul verde, suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor a crescut de la 23 la aproape 25 mp. Acum primarul vrea să atingă chiar ținta propusă pentru 2013 și face demersurile necesare pentru introducerea pădurii Noroieni în intravilan. Astfel, media orașului va exploda până la 57 mp/locuitor, un adevărat record național.
Aceeași tactică este în desfășurare și la Arad, cu pădurea Ceala, arată specialiştii.
În Cluj, se vor trece la numărătoare grădinile personale ale locuitorilor, care au primit deja formulare în care să îşi treacă spațiile verzi. Potrivit estimărilor, dacă acest plan va funcționa, suprafața de spații verzi va depăși 30 mp/locuitor, deși acum suma este de 20,29 mp.
În București s-au numărat de trei ori mai mulți copaci și tot avem mult mai puțini decât indică normele europene
Totuși, chiar și registrele verzi au puncte în care coincid cu realitatea, spun ecologiștii. De exemplu, în București sunt 1,7 milioane de arbori, în loc de 6 milioane, cât ar fi normal pentru un oraș cu o asemenea populație.
„Datele se mai cosmetizează, dar ne facem rău singuri, căci reprezentanții Uniunii Europene nu sunt fraieri. Mai bine spunem că nu putem să îndeplinim acest criteriu, mai bine negociem un nou termen pe un plan bine pus la punct, care să aducă rezultate pe care le putem produce.", continuă reprezentantul Eco-Civica.
Plantarea de arbori pare să fie mai aproape de coada listei de priorități a Primăriilor, deși Oprescu spune că se ocupă de acest lucru, doar că întâmpină câteva probleme.
„Se pot amenaja spații verzi pe terenurile care sunt degradate și vom încerca să plantăm cât mai mulți arbori, astfel încât să putem reface perdeaua verde a Capitalei. O altă soluție pe care o avem în vedere este înverzirea malurilor Dâmboviței, proiect care se realizează pe fonduri europene. Această propunere a fost pe ordinea de zi a Consiliului General, însa a fost respinsă. O vom repune în discuție din nou. Numai prin înverzirea malurilor Dâmboviței s-ar câștiga 499 de hectare de spaţii verzi", susţine edilul şef.
O idee bună, spun ecologiștii, dar aproape imposibilă, după cum li s-a demonstrat până acum.
„Am pierdut prin judecată foarte multe spații pe marginea Dâmboviței, este vorba de acei 50 de metri de perdea verde folosită pentru protecția sanitară a cursurilor de apă și pentru a face promenadă pe malurile de apă.", spune Dan Trifu.
Unde sunt cele 400 de hectare de spații verzi dispărute?
Iar lista spațiilor verzi care s-au pierdut din cauza dezvoltărilor imobiliare este demnă de speriat:
- Parcul Tineretului - 26 de hectare retrocedate sau în curs de retrocedare
- Parcul Prisaca - 7 hectare distruse, construcțiile există deja acolo
- Parcul IOR - 12 hectare retrocedate, se dorește construcția de birouri și spații comerciale
- Parcul Politehnicii - jumătate retrocedat (3 hectare)
- Toate pepinierele din București - peste 200 hectare
- Parcul din zona Casa Presei Libere - șase hectare retrocedate
- Spații verzi între blocuri - zeci de hectare.
Iar lista nu se oprește aici.
„Eu, care sunt un optimist, sunt convins că nu avem de ce să fim optimiști. Presiunea va fi din ce în ce mai mare, pentru că alte spații libere pentru construcții nu sunt, deci se duce lupta pe singurele perimetre disponibile, parcurile. Mafia imobiliară, una dintre cele mai perfecţionate din ţară, a investit mult în cumpărarea litigiilor cu retrocedare de proprietăţi în parcuri. Iar lupta în judecată este un infern.", arată vicepreședintele Eco-Civica.
Această lupta pe care ecologiștii o duc pentru recuperarea spațiilor verzi nu este posibilă fără ajutorul cetățenilor de rând, spun ei, care ar trebui să se revolte şi să ceară oraşe mai verzi.
27 June 2011
