Cum şi-au reabilitat slovacii blocurile în cinci ani: legi mai clare şi scheme de finanţare eficiente. Cum e în România?

Vă este familiară imagi­nea blocurilor "petici­te", reabilitate termic doar pe trei sferturi? Slovacilor cu siguranţă nu.

Străzile cartierelor reziden­ţia­le din Bratislava, capitala Slo­vaciei, ofereau în urmă cu cinci ani acelaşi peisaj din mediul urban întâlnit în ma­joritatea oraşelor româ­neşti: blocuri ce­nu­şii de patru, opt sau 10 etaje con­struite în perioada comu­nis­mu­lui, des­păr­ţite uneori de "insule" de ver­deaţă sau de străduţe în­guste sufocate de maşini.

În numai câţiva ani, Slovacia a de­venit unul dintre puţinele state est-euro­pene unde majoritatea blocurilor sunt reabilitate termic. Cum a fost posibil acest lucru şi la noi încă nu?

"Simplu. Spre deosebire de Româ­nia, Slovacia se mândreşte cu regle­men­tări mai adecvate şi cu un sistem bancar dor­nic să investească în proiecte de îm­bunătăţire a eficienţei energetice în an­samblurile rezidenţiale", spune Ale­xan­dar Hadziivanov, specialist al BERD în eficienţă energetică.

În România, reabilitarea termică a unui întreg bloc de locuinţe poate fi împiedicată de un singur proprietar. Reglementările din Slovacia însă îi obligă pe proprietarii apartamentelor să se constituie în asociaţii de locatari care, la rândul lor, sunt administrate prin con­tract de o companie specializată. Aso­ciaţiile reprezintă proprietarii în relaţia cu băncile şi cu celelalte instituţii şi tot ele iau cele mai importante decizii după ce primesc avizul favorabil al locatarilor.

"Dacă mai mult de trei sferturi din lo­catari votează pentru reabilitarea ter­mi­că a blocului, ceilalţi rezidenţi nu au încotro şi trebuie să se supună deciziei", spune Alena Zakova, specia­list în energie din partea guvernului slovac.

Ansamblul de locuinţe de pe strada Toryska, dintr-o sub­ur­bie a capitalei Slo­va­­ciei, este un exem­plu potrivit în acest sens. Blocurile cu opt eta­je de la această adre­să au fost con­stru­­ite de comunişti în urmă cu 35 de ani, au 48 de aparta­men­te şi 129 de locatari.

Anul trecut lo­ca­ta­rii s-au hotărât să con­tracteze un credit prin programul Slov­Seff, o linie de credit pe bază de granturi, sprijinită de BERD, Comisia Europeană şi de guvernul slovac.

"Nu toţi locatarii au fost de acord cu reabilitarea termică, dar s-au supus hotărârii asociaţiei", spune Elena Bas­kova, proprietara unui apartament situat în complexul rezidenţial.

Economii la factură de 30-40%

În câteva luni, pereţii exteriori, acoperişul, dar şi casa scărilor au fost reabilitate termic, iar locatarii pot face eco­nomii importante la factura de energie termică.

"Se poate economisi până la 30-40% energie doar prin izolare cu plăci din polistiren şi prin înlocuirea feres­tre­lor vechi cu unele termoizolante. Cos­turile sunt astfel reduse cu circa 300 de euro pe lună, aproape echivalentul unei pen­sii medii (în Slovacia - n. red.)", spune consultantul în proiecte de mediu şi eficienţă energetică Jan Pejter.

Odată cu venirea sezonului rece, ro­mânii încep să acorde o importanţă tot mai mare facturilor la întreţinere, mai ales în contextul creşterii preţului fac­turat al gigacaloriei. La noi însă, pro­ce­sul de reabilitare termică a blocurilor decurge mult mai anevoios.

"În ritmul actual, vor trece 250-300 de ani până când toate clădirile din Ro­mâ­nia vor fi reabilitate termic", spune spe­­cialistul BERD Alexandar Hadzi­iva­nov.

Tot el explică şi de ce România se află în urma Slovaciei la reabilitări termice de locuinţe.

"În România, schema de finanţare nu funcţionează datorită reglemen­tărilor confuze din domeniu, a lipsei de interes din partea oamenilor şi a dificultăţilor în a găsi ingineri specialişti sau arhitecţi. În plus, băncile ridică obstacole majore deoarece ezită să se implice în astfel de proiecte de investiţii, pe care le consideră riscante. Băncile româneşti preferă să finanţeze proiecte industriale sau investiţii în energii regenerabile", explică Hadziivanov.

Specialistul BERD apreciază că de aceea o schemă de finanţare precum SlovSeff a avut un impact atât de mare în sectorul rezidenţial din Slovacia, dar nu a prins şi în România, unde sunt implementate două programe asemănătoare, RoSeff şi EEFF.

"Încă de la început, programul SlovSeff a avut succes mai ales în finan­ţarea proiectelor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe deoarece pro­gramul oferă un pachet complet pen­tru beneficiar care include împrumuturi, garanţii şi asistenţă tehnică", afirmă analistul BERD în eficienţă energetică Daniela Dietrich-Ristic.

Izolarea termică, criteriu de alegere a locuinţei

După preţ şi amplasament, izolarea termică a locuinţei este următorul criteriu în ordinea preferinţelor cumpă­rătorilor unui imobil, înainte de vechi­mea imobilului, existenţa unui loc de parcare sau calitatea vecinilor, conform unui studiu realizat de imobiliare.ro. Importanţa pe care clienţii o dau izolării termice se regăseşte în diferenţa mare de preţ dintre apartamentele vechi reabilitate termic şi cele nereabilitate.

În Bucureşti, dacă preţul mediu cerut pe mp util pentru un apartament vechi cu două camere a fost, în luna septembrie, de 1.140 euro, proprietarii unităţilor similare aflate în blocuri reabilitate au solicitat în medie cu 10,4% mai mult, adică 1.259 euro pe mp util. Diferenţa a fost şi mai mare în cazul apartamentelor cu trei camere din Bucureşti, preţul fiind mai mare cu peste 20%. Aceeaşi tendinţă poate fi observată şi în cazul celorlalte oraşe mari ale ţării, chiar dacă diferenţele sunt mai mici faţă de Capitală.

Cum funcţionează o facilitate de finanţare pentru eficienţă energetică?

Facilitatea de finanţare pentru eficienţă energetică promovată de BERD este o linie de credit pe bază de granturi înfiinţată din fonduri de la Comisia Europeană şi BERD.

De exemplu, EEFF vizează investiţii în producerea în cogenerare a căldurii şi a energiei electrice, îmbunătăţirea proceselor care economisesc energie, sisteme de automatizare şi reglare, modernizarea sistemelor de distribuţie a energiei, izolarea pereţilor, a acoperişurilor şi podelelor sau înlocuirea ferestrelor. Investiţia se poate recupera în medie în 2-4 ani.

Companiile care pot accesa această linie de finanţare trebuie să fie solvabile, private sau în proprietate majoritar privată şi să nu facă parte din sectoare neeligibile, cum ar fi cel imobiliar sau al armamentului. Suma de bani care poate fi finanţată prin această linie este de maximum 2,5 mil. euro, din care 15% este o componentă nerambursabilă acordată de BERD la finalizarea investiţiei. Restul banilor vin tot de la BERD, dar se acordă sub formă de credite de la şase bănci partenere - BCR, BRD Soc-Gen, CEC Bank, OTP, Raiffeisen si Banca Transilvania. În plus, companiile care se finanţează prin EEFF beneficiază de 12 mil. euro din fonduri nerambursabile ale UE, sub formă de garanţii pentru a sprijini efortul investiţional. Un alt avantaj îl constituie consultanţa tehnică gratuită oferită de echipa de specialişti în eficienţă energetică de la Tractebel Engineering (GDF Suez), companie care gestionează programul EEFF în România sub un contract cu BERD.