Moneda națională nu a mai înregistrat fluctuații în ultima jumătate de an, rămânând în intervalul de 4,4-4,44 lei/euro. Guvernatorul Mugur Isărescu subliniază că, spre deosebire de alți ani, leul a rămas neschimbat în urma campaniei electorale, rămânând insensibil la declarațiile politice.

35776-dscn5232.jpgMoneda națională a rămas stabilă în ultimele șase luni, astfel că românii pot scăpa de teama deprecierii leului. După ce cursul de schimb atins un vârf de 4,52 lei/euro în ianuarie 2014, acesta a scăzut în prima jumătate de an, înregistrând slabe fluctuații în ultimele luni.

„După un timp, publicul a văzut că direcția leului nu e numai în sensul deprecierii, e și în apreciere, sta tolănit leul în intervalul 4,40-4,44 (n.r. – lei/euro) de aproape jumătate de an, adică mai puțin de 1%. Mai mișcă așa ușor din coadă, dar sub 1%”, a declarat miercuri guvernatorul BNR, în deschiderea seminarului Colocvii de Politică Monetară, organizat de banca centrală.

În anii trecuți, moneda națională era foarte sensibilă la declarații politice

„Gândiți-vă ce era anterior într-un an electoral! A ignorat total campania electorală, la el s-a tolănit și mai tare din septembrie. Dacă ne uităm la cifre, a devenit și mai leneș (ca să nu-l numesc altfel, să nu-l jignesc). Și bineînțeles că apare întrebarea – dom’le, cât mai durează această stare de (să nu-i spun nesimțire, ca să nu-l jignesc) insensibilitate, ignorare a scenei politice, unde au loc mișcări, declarații? Înainte, cu câte declarații sunt în campania electorală, stăteam cu ochii cât cepele, să-l vedem pe unde se duce. Nimic!”, a mai adăugat Mugur Isărescu.

Potrivit guvernatorului băncii centrale, în anii anteriori se putea constata o asimetrie simțitoare în relația dintre fluctuația cursului de schimb și variația anumitor indici economici. Iar deprecierea influențează inflația destul de rapid, cu un impact dublu față de apreciere. Anul acesta însă, această asimetrie s-a redus apreciabil, astfel că populația se poate relaxa în privința deprecierii „după luni și luni de zile”, dominația cursului nemaifiind atât de puternică.

„Am tot vorbit de o anumită asimetrie în această relație – când cursul se deprecia, transmisia asupra inflației era extrem de rapidă. Acum vreo șapte ani, calculam o asimetrie de 1 la 2, deci o depreciere era dublă ca impact comparativ cu aprecierea. Nu erau studii destul de adâncite atunci, erau mai degrabă empirice. Dar analiza spune că asimetria s-a diminuat”, a explicat șeful băncii centrale.

În cadrul seminarului Colocvii de Politică Monetară organizat de BNR, au fost prezentate trei studii privind relația piețe financiare-PIB, impactul prețurilor produselor din import în inflație și evoluția relației șomaj-inflație, în condițiile crizei financiare. Cu această ocazie, guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat că studiile prezentate vor dovedi mai multă transparență din partea băncii centrale. Totodată, acesta a accentuat faptul că politica monetară nu se bazează pe metode ascunse, ci pe analize științifice atent documentate. Cu toate acestea, șeful BNR a recunoscut că politica monetară are o problemă de credibilitate, ceea ce explică și faptul că este trecută cu vederea pe scară largă performanța României de a fi unica țară care a îndeplinit toate cele cinci criterii de convergență de la Maastricht. 

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE PE ACEEAȘI TEMĂ:

 

19 November 2014