Consolidarea clădirilor cu risc seismic rămâne una dintre problemele fără de rezolvare. Acest lucru se resimte la nivelul întregii țări, însă Bucureștiul este cel mai problematic oraș, cu cele mai mari pagube estimate, în cazul unui cutremur. Deși toată lumea este de acord că această problemă este crucială, nimeni nu este dispus să o rezolve. Disputele dintre proprietari și autorități, precum și lipsa de interes din partea autorităților a făcut ca lucrările de consolidare să fie practic inexistente, în anul care a trecut.
La nivel declaratv, clădirile cu risc seismic sunt una dintre cele mai importante probleme
ale Capitalei. Cu atât mai mult cu cât un seism de proporții este anunțat drept iminent. Numai în București, anul trecut ar fi trebuit reabilitate sau supuse unor studii de proiectare aproape
70 de clădiri. Acest lucru s-a dovedit a fi imposibil de pus în pratică, iar marja de eșec este cutremurătoare: doar unul dintre aceste blocuri a fost refăcut.
„În București ar fi trebuit să avem deja reabilitate 20 de blocuri și la alte 28 de clădiri ar fi trebuit să se facă studii de proietare. Restul până la aproape 70 de clădiri se află în țară. Din acest target stabilit pentru anul 2015, un singur bloc a fost reabilitat, în Hârșova, iar studiile de proiectare nu s-au făcut nici unul, nicăieri în țară”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro arhitect Marian Dănăilă.
Bugetul pentru consolidarea clădirilor a crescut de cinci ori, în 2016
Dacă banii au fost problema, atunci anul acesta ar trebui ca totul să se rezolve, pentru că bugetul destinat acestor operațiuni a fost majorat de cinci ori, până la 25 de milioane de lei. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu pare îngrijorat de rata de eșec de anul trecut, ci pare încrezător că totul se va rezolva anul acesta. La modul ideal, înaintea producerii unui cutremur de proporții.
„Oficialii ministerului au declarat nu doar că vor recupera tot ce nu s-a muncit anul trecut, ci a mai și adăugat alte 14 proiecte pe lista celor de făcut. Judecând după cât de greu au mers lucrurile în toți anii care au trecut, nu doar în 2015, acest plan pare nu doar utopic, ci chiar hilar sau batjocoritor”, continuă arhitect Marian Dănăilă.
Proprietarii sunt la fel de puțin interesați de lucrări ca și oficialii statului
Prin urmare, anul acesta ar trebui consolidate 33 de blocuri și supuse studiilor de proiectare alte 47 de blocuri. Chiar dacă autoritățile reușesc să se mobilizeze pentru a-și face treaba, în calea lor se află un obstacol care s-a dovedit a fi greu de depășit, în trecut: proprietarii. Cea mai mare problemă a acestora, pe lângă disconfortul generat de o asemenea lucrare, este costul lucrărilor.
„Lucrările de consolidare sunt plătite cu banii statului, potrivit legii. Dar asta nu înseamnă că proprietarii sunt absolviți de costuri. Ei rămân datori statului și vor trebui să plătească lunar , timp de 25 de ani, rate egale, stabilite la momentul lucrării. De multe ori este vorba despre proprietari vârstini, pentru care un orizont de 25 de ani nu mai este un termen potrivit de făcut planuri, ei sunt reticenți din principiu, fără să ia în calcul posibilele rezolvări, transferul datoriei către viitorii proprietari sau preluarea de către familie”, explică pentru IMOPEDIA.ro Daniel Oancea, constructor specializat în consolidări.
Există și excepții de la plată, iar în această categorie intră persoanele cu venituri medii nete lunare pe membru de familie mai mici decât salariul mediu net pe economie. Această categorie este deci scutită de la plată. În total, în București, se află:
- 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic
- 190 dintre acestea prezintă pericol public
- Alte 302 clădiri sunt încadrate în clasa II de risc seismic.
Clasa I de risc seismic presupune iminenta prăbușire a unei clădiri, în cazul unui cutremur, în timp ce clădirile încadrate în clasa II de risc seismic au o probabilitate de prăbușire redusă, dar riscă degradări structurale majore. În intervalul 1993-2007, peste 1.100 de clădiri din 20 de județe au fost identificate drept având risc seismic. Dintre acestea, până în acest moment au fost reabilitate 26 de clădiri. În paralel, experții explică faptul că, în eventualitatea unui cutremur de amploarea celui de 1977, pagubele vor fi mai mari, cele mai mari riscuri existând în cazul construcțiilor de dinainte de 1940, urmate de cele construite înainte de 1977, când standardele în construcții au fost drastic îmbunătățite.
CITEȘTE ȘI:
8 March 2016
