Potrivit unui proiect de act normativ, beneficiarii programului Prima casă ar putea renunța la locuințele cumpărate pentru a scăpa de datoriile la bancă, în anumite condiții.

42351-darea_in_plata.jpgPropunerea îi aparține senatorului Daniel Cătălin Zamfir, care a inițiat acest proiect de modificare a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite
(http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=17614).

Întrucât dobânda practicată în cadrul creditelor de tip Prima casă este un variabilă, calcuată în funcție de nivelul ROBOR (după formula ROBOR 3 M + marja băncii) fluctuațiile indicelui pot genera dezechilibre majore la nivelul ratelor plătite, determinând pentru o parte dintre creditori o serie de dificultăți în achitarea lor și chiar incapacitatea de plată! Menționăm că impactul acestor fluctuații este unul important, având în vedere numărul mare al românilor care au accesat acest program și care sunt astfel vulnerabili la fluctuațiile ROBOR. Astfel, de la lansarea programului, în mai 2009, anual circa 20.000 de români au semnat contracte de creditare în cadrul programului Prima casă, totalizând astfel 230.000 de beneficiari. În aceste condiții, scumpirea costurilor aferente creditului, ca urmare a creșterii accelerate a indicelui ROBOR din ultimele 6 luni, vulnerabilizează o categorie importantă de creditori. În același timp, creșterea ROBOR de la 0,8% (valoare înregistrată în martie 2017) la 2,73% (valoare înregistrată în mai 2018) reprezintă dovada clară că și creditorii din cadrul programului Prima casă sunt expuși unor fluctuații majore a ratelor, în măsură să îi dezechilibreze financiar și să genereze un posibil faliment personal”, justifică Daniel Cătălin Zamfir modificările propuse.

Potrivit proiectului de lege, pentru stingerea creanței dobândite dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinită și condiția de impreviziune, care poate fi invocată:

- în cazul devalorizării cu mai mult de 50% față de valoarea inițială evaluată a imobilului cu destinația de locuință ipotecat;

- în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depășit cu cel puțin 20% nivelul cursului din data contractării creditului;

- în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depășit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului;

- în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinația de locuință;

- în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual.

De asemenea, proiectul de lege prevede modificarea termenelor de convocare. Astfel, „prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere și nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor”, iar „neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară”.

Proiectul de lege modifică și prevederile referitoare la contestații. Astfel, „contestația creditorului trebuie precedată, în mod obligatoriu, de o propunere adresată de acesta debitorului, prin care să încerce restabilirea utilității sociale a contractului de credit”.

O altă modificare se referă la faptul că, „de la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat”. Totodată, „în cazul debitorului împotriva căruia s-a derulat și finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, se instituie o prezumție absolută și irefragrabilă de impreviziune”.

Proiectul de lege, care a fost adoptat de Senat în ședința din 19 decembrie 2018, se află în prezent în Camera Deputaților.

7 February 2019