De ce spun bancherii că toate creditele ipotecare în euro sunt o bombă cu ceas

Faptul că românii sunt dependenţi de curs, prin valoarea mare a creditelor în valută pe care trebuie să le ramburseze, face dificilă o eventuală depreciere a leului, care ar ajuta economia, susţin unii economişti.

Creditele ipotecare în valută luate de români în ultimii ani reprezintă o bombă cu efect întârziat pentru economie pentru că pune Banca Naţională a României (BNR) în imposibilitatea de a-şi pune în practică politica monetară, susţine Mişu Negriţoiu, directorul general al ING România.

"Creditul ipotecar în euro este o bombă cu efect întârziat (...) Acest portofoliu existent de credite ipotecare în euro, de 7-8 miliarde, această problemă de facto te face să te comporţi ca un consiliu monetar (...) este un comportament aproape similar currency board, dar am văzut că este numit de presa internaţională shadow euro, bazat pe un portofoliu existent", a declarat şeful ING cu ocazia conferinţei Romanian Financial Forum organizată de Mediafax împreună cu BNR.

Miza: 180.000 de români cu credite ipotecare în euro

În momentul de faţă românii trebuie să ramburseze băncilor credite în lei de 81 de miliarde de lei, valoarea celor în euro fiind de 141 de miliarde echivalent lei, conform celor mai recente date ale BNR, care se referă doar la împrumuturile de peste 20.000 de lei, care reprezintă aproape 90% din total. În ceea ce priveşte creditele pentru investiţii imobiliare, suma totală care trebuie rambursată de clienţi este de 48 de miliarde de lei, 11,4 miliarde de euro, o parte dintre ele fiind acordate însă şi în franci elveţieni. În total ar fi vorba despre circa 180.000 de români care au credite în euro, care trebuie să ramburseze băncilor până la 8 miliarde de euro.

"Este bombă cu efect întârziat pentru că nu poţi să-ţi aplici politicile monetare într-o piaţă dominată de euro, este o piaţă off-shore, care scapă autorităţilor, nepredictibilă, neguvernabilă. N-ai cum să pretinzi să guvernezi şi să influenţezi ceva în ţara ta când e vorba de ceva ce n-ai originat", a adăugat Negriţoiu.

În cazul în care BNR ar decide deprecierea monedei naţionale, pentru a face economia românească mai competitivă decât celelalte economii din regiune, românii care au de plătit rate la creditele luate în euro, în special la cele pentru achiziţionarea de locuinţe, ar putea ajunge foarte repede în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele. În aceeaşi situaţia s-ar afla şi firmele care au luat credite în valută.

"Dacă s-ar deprecia mulţi dintre cei care au astfel de credite nu îşi vor mai putea permite să plătească rata şi vor intra în default. Trebuie subliniat însă că nu este un mecanism, nu este o situaţie fără ieşire. Aşa a ales BNR: să îi protejeze pe cei cu credite în valută, implicit pe bancherii care le-au dat, în defavoarea unei deprecieri mai puternice a leului, care ar fi putut ajuta, pe termen lung, economia", a declarat pentru gândul Matei Păun, managing partner BAC Investment. "Pe mine puţin mă interesează soarta băncilor atât timp cât 80% din sistemul bancar de la noi e format din mari grupuri bancare europene. Să aducă bani de acasă, să îşi majoreze capitalul şi gata", a adăugat el.

Pericolul "euroizării"

Mişu Negriţoiu, directorul general al ING, a subliniat de asemenea că, după părerea lui, cea mai mare problemă a României este "euroizare", mai ales pentru că firmele locale sunt îndatorate excesiv în valută. Problema "euroizării" României, respectiv a faptului că în România, pe lângă creditele în valută, care le depăşesc pe cele în moneda locală sunt o serie întreagă de bunuri şi servicii care sunt calculate în funcţie de moneda europeană, a fost ridicată recent şi de Doru Lionăchescu, partener principal al casei de consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii Capital Partners.

Cu ocazia unui seminar "ZF Expert", Lionăchescu a dat vina pe politica BNR. "Dacă reglementatorul a acceptat tacit această politică, de a transfera ideea ieşirii din criză spre economia reală, ele acolo s-au îndreptat. S-au sacrificat 20 de milioane de oameni pentru salvarea a trei-patru bănci care poate trebuiau să moară şi 160.000 de credite ipotecare".

ANCHETĂ: CE verifică OUG 50/2010 la cererea băncilor

Comisia Europeană a solicitat autorităţilor române, printr-o scrisoare oficială, clarificări privind OUG 50/2010, privind reglementarea creditelor, conform unor surse guvernamentale citate de Mediafax. Scrisoarea a fost trimisă Departamentului pentru Afaceri Europene. Surse bancare citate de agenţia de ştiri au anunţat încă din iulie că vor cere intervenţia Comisiei pentru a modifica ordonanţa creditelor.