SFin prezinta topul elementelor de design urban care fac orasele atractive pentru locuitori, turisti si investitori

Orasul apartine oamenilor, nu investitorilor, primariei sau guvernului, iar tot ceea ce se face in oras trebuie sa fie ghidat de un singur principiu - interesul locuitorilor. Dezvoltarile de miliarde de euro nu-i fac pe locuitori sa fie mandri de orasul lor. Editorii revistei „Monocle“, un portal mondial de informare in diverse domenii, cred ca pentru un sentiment ca acesta conteaza mai mult micile detalii.
Este remarcabil cat de multe orase acorda putina atentie arterelor-cheie care fac legatura cu aeroportul. Prima impresie conteaza. Urmand acest principiu, este relativ usor sa-i faci pe localnici sa aiba sentimente placute despre oras, iar pe investitori sa-si doreasca noi afaceri aici. Singapore a inteles importanta primei impresii mai mult ca oricare alt oras, „luxuriantele“ amenajari peisagistice de la Changi stand marturie.

Ceas stradal
Daca intr-un oras aflarea orei in zilele noastre nu mai este o problema, asta se datoreaza si ceasurilor stradale. In afara de utilitatea practica si valentele de design urban, ceasul de pe strada este un loc perfect pentru intalniri mai mult sau mai putin romantice. Unele ceasuri au cadranul luminat, servind si ca lampi de strada, in timp ce altele au si functii de orientare stradala.

Bike lockers
Pentru foarte multi locuitori de la periferia orasului Chicago, punctul de orientare principal al Parcului Millennium este statia de biciclete. Cladirea cu doua etaje McDonald’s Cycle Center permite depozitarea a 300 de biciclete, asigurand, in plus, dulapuri si dusuri (inclusiv prosoape). Construit cu bani de la bugetul federal, parcul a vandut catre McDonald’s dreptul de a denumi statia de biciclete cu numele sau, iar banii vor acoperi cheltuielile de operare ale acesteia pentru urmatorii 50 de ani.

Outdoor cinema
Atenienilor le place sa mearga la cinema, dar evita scaunele capitonate cu matase, popcornul si sunetul surround. Prefera pietris marunt sub picioare, mirosul de iasomie in aer, un Mythos rece, seminte de floarea-soarelui si clar de luna. Cinematografele in aer liber, Therini Kinimatografi, sunt prezente in toate orasele din Grecia.

Abordare noua la apartamente
Atunci cand majoritatea oraselor continua sa construiasca blocuri trase la indigo, este necesara o abordare in stil elevetian. In Steinhausen, Elvetia, biroul de arhitectura Scheitlin-Syfrig + Partner a proiectat un bloc de apartamente minimalist, realizat din lemn de cedru rosu. O abordare inedita si mult mai satisfacatoare pentru viata la bloc.

Case de vacanta in... oras
Mase largi de turisti au inceput sa-si permita concedii de trei saptamani in Insulele Canare, iar o gradina de legume si cativa pomi fructiferi in jurul unei casute nu a mai parut o idee la fel de atractiva. Astazi insa, conceptele „cultiva singur“ si concedii aproape de casa au transformat gradinaritul individual intr-o expresie extrema a modernitatii. La Copenhaga exista o colonie de case care aplica noile concepte cu mult succes.

Toaleta artistica
Toaletele publice din centrul comercial Omotesando Hills demonstreaza ca pana si cele mai banale amenajari merita atentia celor mai mari arhitecti. Proiectul este semnat de Tadao Ando.

Wi-Fi hot spots
Cine a calatorit in strainatate stie cat de fericita este ideea accesarii gratuite a Internetului de pe telefonul mobil sau laptop utilizand conexiunile fara fir existente ici si colo. Unul dintre cele mai ambitioase proiecte existente in lume la acest capitol este cel derulat in Malaga, Spania, care spera sa atinga un grad de acoperire cu acces gratuit la Internet pe 80% din suprafata orasului.

Mall modernist
Daca mall-urile vor continua sa fie o caracteristica a periferiei aflate in extindere, atunci acestea ar trebui sa se inspire de la cel mai bun. Gratie abundentei de vegetatie si a conceptului outdoor (fara aer conditionat), Bal Harbour Shops din Miami (construit in 1965) a devenit eco-chic cu mult inaintea inventarii termenului.

Piata acoperita
Nu este nimic mai placut decat sa-ti faci cumparaturile saptamanale intr-o piata colorata si haotica cum este Santa Caterina din Barcelona. Recent, aceasta a fost restaurata in baza unui proiect semnat de Benedetta Tagliabue si Enric Miralles.

Chioscul politist
Nu conteaza unde te afli in zona centrala a orasului Tokyo, nu vei fi niciodata prea departe de cel mai apropiat „chiosc“ de politie (koban). Este „deservit“ de doi politisti, fiind un loc unde poti merge in caz de urgenta sau cand vrei pur si simplu sa ceri detalii referitoare la directie.

Semne luminoase
Cand mergi intr-un loc nou, la o adresa necunoscuta, cel mai bine e sa-ti iei o lanterna ca sa poti vedea numerele cladirilor. La Berlin, dar si in foarte multe alte orase din Germania, proprietarii de cladiri pun numere iluminate pentru a facilita citirea acestora pe timp de noapte.

Bancute stradale
Fiecare oras are nevoie de banci stradale care sa permita trecatorilor sa faca o pauza sau sa admire privelistea. Din acest punct de vedere, unul dintre cele mai imbietoare orase este Barcelona.

Pod pietonal la Paris
Cu traseul sau unduios, podul Simone de Beauvoir din Paris, un pod pietonal suspendat peste Sena, proiectat de Feichtinger Architects, ofera o optiune relaxanta pentru experimentarea orasului indragostitilor.

Esecuri la Bucuresti

Intr-o apreciere a calitatii vietii urbane nu ne ghidam dupa numarul si valoarea marilor proiecte imobiliare dezvoltate intr-un oras, desi acestea au si ele un loc in tabloul urban general. Dar este mult mai important modul in care arata strazile, trotuarele si locurile din spatele fatadelor stradale, cat de bine puse la punct sunt sistemele de transport in comun, institutiile de invatamant si cultura, parcurile, strandurile, sectiile de politie etc.
Ceasuri stradale ca la Praga, parcuri ca in Londra, piata precum Santa Caterina din Barcelona, sisteme de transport in comun ca la Frankfurt sau Strasbourg; Bucurestiul nu reuseste nici macar sa imite marile orase, daramite sa inoveze. Autoritatile locale prefera sa demoleze una dintre cele mai vechi si haotice piete bucurestene (Obor) pentru a construi acolo inca un centru comercial de tip mall.
Ceasul de strada bucurestean s-a transformat intr-un suport pentru publicitatea outdoor, iar scandalul din jurul Parcului Bordei este simbolic pentru grija pe care o avem fata de fondul verde al orasului. La capitolul transport public, dupa „ratacirea“ temporara denumita metroul usor (tramvaiul 41), zelul municipal s-a axat pe modernizarea parcului auto, astfel ca, in viitorul apropiat, imbunatatiri radicale ale celui mai ecologic si eficient sistem de transport public (tramvaiul) este putin probabil sa se produca.
Ideea merita dezvoltata. Barcelona, Strasbourg sau Frankfurt nu se lauda ca vor avea cele mai moderne sisteme de transport public din lume, chiar le au. Importante in aceste orase sunt punctualitatea si eficienta transportului public, imbinate cu conceptii reusite la capitolul amenajarilor peisagistice adiacente. Trebuie amintit ca la Barcelona, spre exemplu, inca de la sfarsitul anilor ’90 s-a pus problema extinderii transportului public pentru a lega periferia, mult prea extinsa, de centrul orasului. Ideea unor noi galerii de metrou care sa lege cartierele de case si vile din jurul orasului cu centrul a fost respinsa imediat, fiind prea costisitoare si nerentabila pentru numarul de calatori pe care l-ar fi transportat. S-a preferat solutia metroului usor (o forma evoluata a tramvaiului). In Bucuresti, primaria generala tine mortis la ideea unui metrou care sa duca pana la Otopeni, desi zonele traversate sunt preponderent cartiere de vile. Pana la urma, dezvoltarile de miliarde de euro, galeriile comerciale proiectate de arhitecti-vedeta sau rotile panoramice sunt utile, dar nu-i fac pe locuitori sa fie mandri de orasul lor.

Cateva rateuri ale Capitalei
- Metroul usor - o idee buna care n-a fost dusa pana la capat
- Piata agro-alimentara simbol (Obor) - s-a preferat demolarea in loc de reabilitare si conservare
- Ceasurile stradale - au fost transformate in suporturi pentru reclama
- Impadurirea numita centura verde a orasului - poticnita din start.

Sursa

30 January 2008