Cum se simte mersul pe apă? Un artist american a vrut să ofere această experiență publicului larg, așa că a montat un podium plutitor pe Lacul Iseo, aflat la o distanță de 100 de kilometri de Milano. Curioșii s-au plimbat pe estrada lungă de trei kilometri, fiind înconjurați doar de apă. Cei mai creativi au comparat experiența cu mersul pe spatele unei balene.

40548-1.jpgMersul pe apă a fost o experiență reală pentru toți cei care au vizitat nordul Italiei, la sfârșitul lunii iunie. Artistul american Christo este cel care a făcut acest lucru posibil, după un proiect gândit încă din 1970 împreună cu soția sa, Jean-Claude. Instalația denumită „Digul Plutitor” a fost montată pe Lacul Iseo – pe o lungime de trei kilometri, vizitatorii au putut merge pe un podium plutitor făcut din 220.000 de cuburi din polietilenă, acoperite cu 100.000 metri pătrați de material galben, sclipitor. Culoarea textilei se schimba, de-a lungul zilei, trecând de la auriu lucios, la o nuanță de roșcat mat.  

Turiștii au putut merge pe podul inedit din localitatea Sulzano, până la Muntele Isola și insula San Paolo, cea care a fost efectiv „înrămată” de instalația artistică. Podiumul a avut o lățime de 16 metri și o înălțime de 35 de centimetri, având laturile înclinate. Materialul care a acoperit instalația a continuat și pe străzile din Sulzano și Peschiera Maraglio, pe o distanță de circa 2,5 kilometri.

„Vizitatorii au simțit mișcarea apei, sub tălpi. Experiența a fost cu atât mai interesantă pentru cei care au pășit desculți, senzația a fost comparată cu cea de a călca pe o saltea umplută cu apă, dar și pe spatele unei balene. Ca toate celelalte proiecte ale noastre, „Digul Plutitor” a fost deschis publicului, fiind accesat gratuit. Nu au existat bilete, nu a fost o ceremonie fastuoasă de inaugurare, fără rezervări și fără proprietari. „Digul Plutitor” a fost extensie a străzii, aparținând tuturor”, a declarat artistul, care realizează astfel de instalații de ani de zile, pentru a face arta accesibilă publicului larg.

După cele 16 zile de expoziție, instalația a fost complet demontată, iar componentele sale au fost reciclate. Întregul proiect a fost finanțat complet din banii obținuți de Christo din vânzarea operelor sale de artă către muzee și colecții private. Artistul și soția sa nu au acceptat niciodată sponsorizări sau orice fel de subvenții pentru lucrările publice temporare de artă.

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:

 

9 July 2016