Omul de afaceri Daniel Guzu a avut bani de investit după ce a cedat progresiv fondului suedez Oresa Ventures, în ultimii ani, întregul pachet de acţiuni Fabryo. Ultima tranzacţie încheiată cu Oresa, anul trecut, i-a adus şi pachetul majoritar la producătorul de adezivi pentru construcţii Duraziv. Dacă banii nu au fost o problemă, cel mai greu lucru pentru proprietarul fabricii de adezivi de construcţii şi profile metalice din Popeşti-Leordeni pare a fi acela de a se fixa cu afacerile pe un singur domeniu. Acesta a fost activ, de-a lungul timpului, în afaceri cu antigel şi lichid de frână, vopsele şi materiale de construcţii, imobiliare, viticultură şi pomicultură. Pe unele le-a păstrat şi le dezvoltă, iar altele au fost înstrăinate.
Dacă la antigel şi lichid de frână a renunţat de bună-voie, nemaifiind condiţii propice de
dezvoltare, la imobiliare ar renunţa cu plăcere, dar ... lipseşte piaţa. Acum se felicită că, asemenea investitorilor de pe bursă, nu a pus „ouăle într-un singur coş"; are puterea să dezvolte
celelalte linii de business fără ca pierderile din vânzarea de locuinţe să-l aducă „la sapă de lemn".
Cu turma, prin imobiliare
În perioada boom-ului imobiliar, Guzu a cumpărat apartamente vechi şi le-a închiriat, investiţii la care s-au adăugat apoi achiziţii de terenuri pe care a construit locuinţe. A ridicat două blocuri cu un total de 45 de apartamente în Popeşti Leordeni şi a construit locuinţe în zona Haliu, spre Bragadiru. La acestea se adaugă nouă vile de vacanţă în Sinaia, proaspăt finalizate. „Nu am făcut investiţiile imobiliare decât din spirit de turmă. Mi-am zis atunci să investesc şi eu bani, pentru că sunt câştiguri bune", a declarat Guzu.
Jumătate din apartamentele vândute în Popeşti Leordeni a fost făcută prin acordarea de rate pe zece ani cumpărătorilor. La Bragadiru, unde mai sunt doar câteva apartamente la vânzare, cele mai multe s-au vândut mai ales prin programul Prima Casă. Pentru a le înstrăina mai repede, preţul apartamentelor de două camere a fost coborât până la 44.000 de euro. La Sinaia, din dorinţa de a investi cât mai rapid în vin şi în Duraziv, omul de afaceri se vede nevoit să vândă sub costuri vilele. „Vilele de cărămidă din Sinaia, care au şi etaj, m-au costat cam 100.000 de euro. Nu mai stau acum să ţin socoteli şi m-am hotărât să le vând cu jumătate din costuri, pentru că vreau să ies din afacerea asta", a adăugat Guzu.
Pe lângă preţurile locuinţelor în scădere, omul de afaceri spune că s-a săturat şi de birocraţia asociată domeniului imobiliar. „Durează foarte mult contractarea utilităţilor. Lucrez cu o firmă agreată de Distrigaz, dar patronul firmei a murit în vară şi totul a fost dat peste cap. După un an de nervi şi mii de euro pe toată hârţogăraia cu aprobările, acum am luat-o de la capăt pentru a pune contoarele de gaz", a declarat Guzu.
De la lăcomie la pasiune
Născut în Vrancea, zonă cu tradiţie în vinificaţie, omul de afaceri îşi sporeşte acum investiţiile în achiziţionarea unor plantaţii de vie şi producţia de vinuri.
„Am învăţat să fac vin de la bunicul meu. La terenurile plantate cu vie pe care le am, adaug aproape săptămânal câte două-trei hectare cumpărate sau luate în arendă, de la vecini", ne-a declarat Daniel Guzu. În urmă cu şase ani, el a cumpărat o mică suprafaţă de vie de la o rudă. De atunci, achiziţiile s-au ţinut lanţ. Hectarele cumpărate au fost apoi compactate, iar la acestea s-au adăugat şi livezi de pomi.
Aşa se întâmplă că în acest an, Guzu a început îmbutelierea de vin, după ce a creat trei mărci, ţintite pe tipuri diferite de consum. Dar nu a reuşit foarte uşor să ducă planurile la capăt. Iniţial se gândise la construcţia unei crame cu fonduri europene. După depunerea proiectului de accesare a fondurilor, a aflat că obţinerea banilor „ieftini" nu e un lucru uşor. „M-am trezit că nu mi s-a aprobat proiectul pentru că nu aveam destui struguri, când în zonă oamenii nu ştiau cum să scape de ei", a declarat Guzu.
Pentru că începuse deja construcţia cramei, în aşteptarea fondurilor, omul de afaceri a pus din propriul buzunar câteva sute de mii de euro pentru a o finaliza. „În agricultură orice durează. Chiar şi după ce ai construcţia funcţională încep avizele de la mediu şi alte asemenea, antrepozitele fiscale, licenţele alimentare, licenţe de fabricaţie. Acesta a fost motivul pentru care am început hala din timp, cu banii mei, pentru ca apoi să mă trezesc că nu mai primesc nimic de la UE", adaugă omul de afaceri.
Guzu crede că eşecul în atragerea banilor europeni a fost generat de lipsa de interes a funcţionarilor. „Aş fi de acord să mi se perceapă mie o sumă procentual, doar să fiu mai bine informat despre ceea ce se cere. Probabil încă mai există anumiţi funcţionari care, dacă văd pe cineva cu bani, consideră că-i prisosesc fondurile UE", glumeşte omul de afaceri.
Turism euforic
Chiar dacă afacerea de bază rămâne Duraziv, proprietarul se pregăteşte să intre şi în domeniul turismului cu degustări, tur de fermă şi cramă. Este motivul pentru care a construit şi un magazin de prezentare şi vânzare, precum şi locuri de cazare. De asemenea, îşi propune să plaseze indicatoare pe drumul E85 care să arate direcţia spre moşie. „M-a sunat primarul că trec oficiali prin zonă şi ar fi o idee bună să-i aducă la mine la fermă. Mă gândesc să profit de acest fapt pentru că, dacă zona e vizitată de oficialităţi, s-ar putea să devină un reper turistic", declară Guzu.
Plasarea unor indicatoare pe E85 ar putea face mai vizibil drumul spre proprietăţile omului de afaceri. Dacă drumul dus nu ar fi o problemă, după vizita la cramă s-ar putea să fie mai greu de găsit drumul de întoarcere.
10 December 2010
