Cunoscut pentru extravaganţa proiectelor imobiliare de miliarde de dolari, Dubaiul a fost nevoit să îşi tempereze extinderea după ce la sfârşitul anului trecut un dezvoltator deţinut de stat a fost nevoit să îşi restructureze datoriile. Acum se construieşte doar strictul necesar.
În Dubai, muncitorii lucrează la foc continuu, dar nu cum o făceau în urmă cu doi ani, ci
numai la câteva noi proiecte finanţate de guvern. Un aeroport de două ori mai mare decât Heathrow din Londra, autostrăzi care se înmulţesc văzând cu ochii şi un sistem de mijloace subterane de
transport care va fi pus la punct foarte curând, aşteaptă forfota de oameni pe care conducerea emiratului o preconizează de îndată ce economiile lumii îşi vor reveni după criza economică, scrie
The New York Times.
Puternic afectat de efectele crizei, emiratul Dubai a renunţat pentru moment la capricii precum insula artificială sub formă de palmier, pentru a face loc unor proiecte mai pragmatice menite să-i recâştige statutul de punte de legătură între puterile economice din Vest şi ţările bogate în petrol din Orientul Mijlociu.
"În timp ce lumea întreagă se zbătea din cauza recesiunii, Dubaiul a continuat să îşi construiască un aeroport şi o infrastructură de invidiat", a spus Jim Krane, autor al cărţii "City of Gold" care prezintă o istorie a Dubaiului. "Când lumea îşi va reveni pe plan economic, Dubaiul va aştepta cu braţele larg deschise", a mai spus Krane.
Ecouri ale crizei economice şi în Dubai
Faţă de situaţia celorlalte ţări din regiune, economia Dubaiului a rezistat cel mai bine pe timpul crizei datorită menţinerii calităţii ridicate a serviciilor, însă în absenţa veniturilor din agricultură, petrol sau industrie, este dependent de turismul, comerţul şi serviciile bancare internaţionale.
Mai mult, surplusul de birouri şi spaţii rezidenţiale a dus la o cădere a preţurilor proprietăţilor situate în afara zonei zero. Această criză a pieţei imobiliare care nu a ocolit Dubaiul, a creat mii de litigii ce au ca obiect proprietăţi cu statut incert, iar sistemul judiciar din Dubai, cu pronunţată tentă arhaică, i-a determinat pe occidentali să se gândească de două ori înainte de a mai investi aici. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a previzionat pentru Dubai o scădere economică de 0,5% pentru anul 2010, după ce anul trecut scăderea a fost de 2,5%.
Cu toate acestea, situaţia s-ar putea îmbunătăţi în viitor: Dubai World a ajuns la un acord cu creditorii pentru a restructura datorii de 24,9 mld. $ (18,3 mld. euro), iar Dubai International Capital, companie cu capital de stat, plănuieşte să-şi plătească datorii de 2,6 mld. (1,9 mld. euro) prin vânzarea de active.
Mână întinsă de fratele mai mare
Într-o foarte mare măsură, planurile de viitor ale Dubaiului depind de Abu Dhabi, "patriarhul" Emiratelor Arabe Unite care a decis să-şi ajute vecinul cu 20 mld. $ (14,7 mld. euro) la sfârşitul anului trecut. Între cele două emirate datează de generaţii întregi relaţii strânse, favorizate de puternice legături de familie.
Abu Dhabi, care obţine venituri considerabile din vânzarea de petrol şi a dezvoltat relaţii diplomatice prolifice, este aliatul principal al Statelor Unite în Golful Persic. "Este evident că Abu Dhabi controlează fiecare mişcare a Dubaiului, deoarece deţine banii. Abu Dhabi îşi va sprijini mereu vecinul datorită legăturilor puternice, dar asta nu înseamnă ca acest lucru se va mai întâmpla mult timp de aici încolo", a comentat un analist din zonă care a preferat să-şi păstreze anonimatul, despre influenţa conservatoare a Abu Dhabi asupra vecinului său risipitor.
Totuşi, în continuare aproape toate marile corporaţii, precum General Electric, Tata Industries din India şi banca britanică HSBC şi-au stabilit sediul regional în Dubai. În cazul în care situaţia de aici s-ar înrăutăţi considerabil, nimic nu ar impiedica aceşti giganţi să se mute în Abu Dhabi sau alte locuri din regiune.
"Dubai are cea mai bună infrastructură din zonă", a spus Jan Wille Plantagie, manager al Standard & Poor's pentru Orientul Mijlociu. "Situaţia de acum nu e sfârşitul Dubaiului, ci doar o căzătură dureroasă", a mai spus el.
Chiar dacă dispune de un sistem de securitate transparent, cu camere de luat vederi pe stradă şi autorităţi care îşi încurajează cetăţenii să semnaleze orice comportament dăunător care violează standardele morale nescrise ale Dubaiului, acest emirat are totuşi gândirea cea mai occidentalizată şi tolerantă din regiune, în pofida creşterii fundamentalismului islamic.
Perlele Dubaiului
Burj Khalifa - cea mai înaltă clădire din lume, are 998 de metri înălţime, 160 de etaje, 57 de lifturi, 1.044 de apartamente şi un hotel.
Downtown Burj Dubai - cartier de un miliard de dolari, cu 30.000 de apartamente şi cel mai mare centru comercial din lume, având 1.200 de magazine.
Al Maktoum International - cel mai mare aeroport din lume care va fi gata în 2017 şi va costa 30 de miliarde de dolari.
Dubai World Center - prima platformă aeroportuară din lume care se va construi în preajma Al Maktoum International; similară unui oraş, ea va pune la dispoziţie restaurante, malluri, centre de expoziţie şi un teren de golf.
Sursa4 October 2010
