IMM-urile reprezintă aproape 90% din totalul companiilor înregistrate la noi în țară, situație influențată de slaba capitalizare a economiei. Peste 25% dintre companii își derulează afacerile în Capitală și în împrejurimile sale, majoritatea companiilor desfășurându-și activitatea în jurul marilor orașe, arată cea mai recentă analiză efectuată de KeysFin.

35698-mici_afaceri.jpgHarta business-ului din România este dominată în continuare de micii întreprinzători, IMM-urile reprezentând aproape 90% din totalul companiilor înregistrate la noi în țară, se arată în cea mai recentă analiză KeysFin.

Din totalul de 523.046 firme active, 485.162 companii au afaceri de până în 500.000 euro. Potrivit specialiștilor, această situație este influențată de slaba capitalizare a economiei, întrucât sistemul bancar nu a reușit încă să găsească formula optimă de parteneriat pentru a susține creșterea IMM-urilor. Lipsa finanțării este completată și de alte cauze, de la scăderea nivelului de trai pe fondul crizei la creșterea sensibilă a fiscalității și a costurilor administrative.

București-Ilfov, zona cu cele mai profitabile afaceri

Cele mai profitabile afaceri se fac în jurul Capitalei: potrivit datelor oficiale, un sfert dintre companiile care au declarat profit în acest an își desfășoară activitatea în această regiune. Alte zone avantajoase din punct de vedere financiar sunt Nord-Vestul, Centrul și Sud-Estul țării, care adună împreună 38% din totalul firmelor profitabile, potrivit celei mai recente analize efectuată de KeysFin, companie ce oferă servicii de business information și credit management dedicate mediului de afaceri.

„Cum economia românească înseamnă în mare parte comerț, faptul că în zona București-Ilfov se face cel mai mare profit ține de existența unei infrastructuri de business și clientelă care asigură o turație optimă a motorului economic. Evoluția afacerilor este influențată, bineînțeles, de rata ridicată a populației și a veniturilor substanțial mai ridicate decât în alte regiuni", se specifică în raport.35699-grafic_news41_ro.jpg

Cele mai multe firme sunt înregistrate în:

  • București-Ilfov (163.335 societăți comerciale)
  • Nord-Vest (90.888 firme)
  • Centru (76.111 firme)
  • Sud-Est (74.021 firme)

La polul opus se află zona de Vest (58.930 societăți comerciale) și Sud-Vest (46.451 firme). Pe de altă parte, specialiștii subliniază că cele mai riscante zone de afaceri sunt Centru, Nord-Vest și Sud-Est, acolo unde sunt înregistrate cele mai multe firme în insolvență, peste 6.500 dintre cele 14.253 de companii aflate în această situație la nivelul lunii august 2014.

„Radiografia business-ului românesc remarcă existența unei legături directe și strânse între nivelul de dezvoltare a economiei și puterea de cumpărare din zonele respective", subliniază reprezentanții KeysFin.

Din punct de vedere al domeniilor de activitate, cele mai multe firme activează în:

  • comerț (34%)
  • activități profesionale și științifice (11%)
  • construcții (10%)
  • sectorul manufacturier acoperă doar 9% din afaceri
  • iar firmele de transport numai 7%

„Interesant este, de asemenea, slaba dezvoltare a agriculturii, în acest domeniu fiind înregistrate numai 4% dintre cele 602.287 de companii care și-au prezentat statusul la ONRC, la nivelul lunii august 2014. De remarcat și faptul că, potrivit ultimelor date oficiale, 122.534 de firme din totalul de 602.287 aveau status inactiv, adică nu derulau niciun fel de afaceri”, mai adaugă reprezentanții KeysFin.

Discrepanțele între regiunile țării se vor accentua puternic, dacă nu vor fi implementate niște măsuri economice de stimulare a business-ului în zonele defavorizate, atrag atenția specialiștii. Astfel, evoluția demografică a României va ajunge să se concentreze pe zonele active din jurul marilor orașe, cu efecte negative pentru restul țării.

„Nu este exclus să asistăm la falimentul unor comunități locale, incapabile să mai susțină financiar serviciile comunitare. Asta mai cu seamă că, în ultimii ani, multe dintre administrațiile locale s-au împrumutat peste măsură pentru dezvoltarea unor proiecte locale care, în condițiile scăderii bugetelor locale, nu vor mai putea acoperi angajamentele asumate", conchid experții.

CITEȘTE ȘI:

5 November 2014