Una dintre cele mai impresionate clădiri din Bucureşti, fostul sediu al Bursei din 1911 până după Al Doilea Război Mondial, devenită în timpul comunismului Biblioteca Naţională a României, are nevoi de investiţii de 10-12 milioane de euro pentru a deveni din nou funcţională.
Retrocedată în 2008 Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB),
clădirea din strada Ion Ghica, colţ cu strada Doamnei ar urma să devină un centru de afaceri după ce Biblioteca Naţională se va muta complet din locul în care se află astăzi în noul sediu din
apropierea Pieţei Unirii. Mutarea a încept deja şi probabil se va sfârşi până la începutul anului viitor.
După retrocedare, Ministerul Culturii închiriase clădirea de la CCIB, dar, după ce Biblioteca se va muta, întreţinerea clădirii va cădea în sarcina proprietarului, iar acest lucru costă foarte mult, spune preşedintele CCIB, Sorin Dimitriu. Pentru refacerea clădirii este nevoie de 10-12 mil. euro, arată el.
Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti a fost înfiinţată în 1911, iar clădirea în care a funcţionat (încă actuala Bibliotecă Naţională) şi care era şi sediul Bursei a fost ridicată pe un teren pe care ar fi trebuit să fie constituit sediul Senatului României. Regele Carol I a dăruit însă terenul Camerei de Comerţ a Bucureştiului - o cameră de comerţ foarte bogată la acea vreme.
Clădirea constuită în stil neoclasic francez, cu pilaştri şi coloane în stil corintic a devenit celebră întrucât în ea a funcţionat sediul Bursei. Arhitectul clădirii a fost Ştefan Burcuş, iar sculpturile exterioare au fost realizate de sculptorul curţii regale Emil Wilhelm Becker.
CCIB, redevenit proprietar în 2008, a înfiinţat o fundaţie - Fundaţia Carol I condusă de prinţul Jean de Luxembourg - care să strângă bani pentru renovarea clădirii. Însă, până în prezent, sumele adunate sunt foarte mici, spune Sorin Dimitriu.
31 March 2011
