Legea conversiei creditelor în franci elvețieni a devenit neconstituțională. Această veste i-a lovit puternic pe posesorii unor asemenea credite, care se întorc acum de unde au plecat. De cealaltă parte însă, există tabăra celor care simt că li s-a făcut dreptate: clienții cu credite în alte valute, care se simțeau discriminați pentru că lor nu le micșorează nimeni ratele. Experții economici interni și internaționali aprobă această decizie, în condițiile în care legea este declarată acum corectă și corespunzătoare directivelor europene. 

41202-frauda.jpg„Conversia se face la data conversiei, nu la data încheierii contractelor”. Această replică a spulberat toate speranțele românilor cu credite în franci elvețieni de a scăpa de povara ratelor copleșitoare. Decizia este asumată de Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale. Abia acum, spune el, putem vorbi despre o lege corectă. Desigur, nu puțini vor fi cei care vor simți această dreptate ca pe o injustiție. Este de așteptat acum ca piața imobiliară să fie invadată de oferte de dare în plată. Este de așteptat ca mai mult de 50 de mii de persoane să recurgă la această măsură, pentru că au rămas fără alternative. 50 de mii de persoane pentru care această decizie se va transforma într-o dramă personală. Dar pentru aceste 50 de mii de victime ale unui credit prea tentant pentru a fi refuzat, se estimează că există 200 de mii de speculatori care ar fi profitat cu reavoință de rezervele financiare ale țării. 

„Reconversia la data încheierii contractului este greșită și nu corespunde niciunor directive europene. Legea a fost adoptată de Senat în formula redactată de inițiatori, dar Camera Deputaților a modificat aproape toate articolele”, a motivat Valer Dornenau decizia luată. 

Băncile încă mai pot fi date în judecată pentru mișcorarea ratelor, în cazul creditelor în franci elvețieni

Pentru cei care se află în situația de a plăti din nou sume exorbitante pentru creditele în franci elvețieni, poate chiar sume pe care nu le mai pot susține, există însă o urmă de speranță în acțiunile judecătorești. Doar instanțele de judecată mai pot obliga băncile să micșoreze ratele în credite punctuale. 

„Instanțele urmează să aplice principiul improviziunii, exact așa cum a fost dezvoltat în cazul celorlalte decizii. Astfel băncile pot fi obligate să reechilibreze contractul efectiv și în contextul economic de astăzi. Contractul trebuie să fie unul suportabil”, a explicat deputatul Daniel Zamfir, inițiatorul legii conversiei creditelor în franci elvețieni.

Critici la adresa deciziei de neconstituționalitate: motivele sunt inventate

Susținătorii legii conversiei sunt însă de părere că toate motivele care stau la baza deciziei de neconstituționalitate sunt inventate, și că efectele vor fi unele negative la nivel economic. Dar oficialii CCR susțin că toate aspectele problemei au fost analizate cu atenție, acesta fiind și motivul pentru care decizia a întârziat mai bine de trei luni. 

„Am amânat decizia pentru o examinare mai adâncă a problematicii. Am vrut ca această decizie să fie în consonanță cu Legea dării în plată cu privire la retroactivitate, cu privire la impreviziune, să vedem dacă se aplică și aici sau nu. Am vrut ca soluția să fie una luată pe motive aprofundate”, continuă Valer Dorneanu.

Legea conversiei creditelor în franci elveției a fost contestată imediat după adoptarea ei, la 24 octombrie 2016. Guvernul Cioloș a sesizat atunci Curtea Constituțională, iar decizia de neconstituționalitate era așteptată încă din luna noiembrie a anului trecut. Cabinetul Cioloș a declarat atunci că legea conversiei ar fi fost bună, dacă și-ar fi păstrat caracterul social și nu ar fi devenit o pârghie de exploatare pentru speculatori.

„Legea trebuie aplicată doar persoanelor fizice consumatori, cu credite de până la 150.000 de euro echivalent în franci elvețieni, și cu un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete”, argumenta Guvernul Cioloș. 

Deputații nu au ținut însă cont de aceste sugestii și au adoptat în unanimitate proiectul considerat viciat. Între timp, președintele Comisiei de Finanțe-Bănci de atunci a devenit ministrul Finanțelor de acum – Viorel Ștefan. El este cel care a încercat introducerea unei condiții privind gradul de îndatorare precum și un plafon de 250.000 de franci elvețieni, condiții care nu au fost acceptate de deputați.

CITEȘTE ȘI:

8 February 2017