În vremurile în care nimeni nu îşi făcea griji referitor la riscurile unui credit sau stabilitatea salariilor, mulţi români au fost dispuşi să semneze contracte de creditare pentru rude ori prieteni. După instalarea crizei, aceste gesturi s-au transformat în nişte riscuri uriaşe. Mulţi dintre cei implicaţi au ajuns victime colaterale ale unui sistem care se prăbuşea. Alţii încă sunt ameninţaţi de acest pericol.
Giranţii au un statut protejat, atât timp cât împrumutatul îşi plăteşte ratele,
chiar dacă nu întotdeauna la timp. Dar atunci când lucrurile se complică, ei sunt obligaţi să achite suma datorată băncii.
Giranţii pot să treacă prin întreaga perioadă a creditului fără să aibă nici cea mai mică grijă, atât timp cât împrumutatul îşi achită datoriile. Chiar dacă uneori este vorba despre întârziere la plata ratelor, chiar şi mai mare de 30 de zile, singurul care ajunge în baza de date a Biroului de Credit este cel care a contractat împrumutul. Totuşi, băncile notifică deopotrivă împrumutaţii, cât şi pe giranţii acestora despre întârzierile la rambursarea ratelor. Scopul este acela de a-l pune în gardă pe garantul creditului.
Răspunderea girantului poate fi stabilită prin contractul de credit
Totuşi, prin contractul de garanţie personală, garantul îşi asumă riscul să fie executat, dacă cel care se împrumută nu îşi achită datoriile. În cazurile în care sunt mai mulţi giranţi ai aceluiaşi credit, ei răspund în egală măsură pentru plata sumelor datorate. Banca poate cere oricăruia dintre ei să plătească întreaga datorie a împrumutatului. Desigur, aceste aspecte pot fi stabilite prin contractul cu banca, iar giranţii pot solicita să împartă suma de plată.
În cuprinsul contractelor de credit pot exista clauze conform cărora garanţii renunţă la beneficiul acordat de legea civilă conform căruia pot cere băncii să dividă suma de plată, urmărind pe fiecare pentru partea lui.
CITEŞTE ŞI: Cum se pot şterge datoriile din Biroul de Credit?
1 August 2012
