Fabrica care producea berea pentru Casa Regală se transformă într-un ansamblu de clădiri-turn. Lângă Pasajul Basarab, pe terenul fostei fabrici de bere Griviţa, se vor construi trei turnuri de 20 de etaje, două parcări cu peste 1000 de locuri, dar şi o piaţetă publică.
Fosta fabrică de bere Griviţa de lângă Pasajul Basarab va fi transformată într-un ansamblu de 14
clădiri. Zona industrială aflată în dezafectare de pe Şoseaua Orhideelor va fi reamenajată de un investitor din acelaşi domeniu. Mai exact, fosta fabrică de bere va fi reamenajată de Heineken
România, companie ce deţine deja patru fabrici de bere în România.
Cele mai multe clădiri din noul ansamblu vor funcţiona ca sedii pentru activităţi comerciale şi servicii. În acest scop vor fi construite două clădiri cu 20 de etaje şi o a treia cu 16 etaje. De asemenea, în planurile investitorului a fost inclus şi un hotel cu 20 de etaje. Cele 12 clădiri vor fi deservite de două parcări. Mai exact este propusă construirea unei parcări subterane cu 654 de locuri şi a unui parcaj suprateran cu 376 de locuri.
Complexul de clădiri se va întinde pe o suprafaţă de 27.200 metri pătraţi, între care suprafaţa construită la sol va fi de 9.819 metri pătraţi. Proiectul cuprinde şi amenajarea unei piaţete publice şi a peste 6.000 metri pătraţi de spaţiu verde.
Fabrica de bere are statutul de monument istoric clasa B. De altfel, investitorul va păstra trei clădiri-monument, respectiv orzăria, mălţăria şi pavilionul administrativ.
Planul Urbanistic Zonal s-a aflat în dezbatere publică pe pagina electronică a Primăriei Capitalei. Pentru realizarea proiectului însă, PUZ-ul trebuie aprobat şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Fabrica unde s-a făcut berea regală
Fabrica de bere Griviţa a fost construită în anul 1869 de marele industriaş neamţ Erhard Luther şi a fost una dintre cele dintâi întreprinderi de bere din Bucureşti şi din România. Berea „Luther", produsă în halele neamţului Erhard, a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai solicitate băuturi în hanurile, restaurantele şi locantele Capitalei, iar în câţiva ani, fabrica „Luther" a devenit şi furnizorul de bere al Curţii Regale a României.
În anul 1905, fabrica a fost vândută fraţilor Czell, nemţi din Braşov. Aceştia au păstrat şi profilul societăţii, şi denumirea şi au modernizat şi fabrica. După Primul Război Mondial, în 1928, fabrica „Luther" deţinea primul loc în industria românească de profil, ajungând să realizeze a şasea parte din producţia naţională de bere. După naţionalizarea din 1948, fabrica „Luther" devine Întreprinderea de Bere Bucureşti - Fabrica „Griviţa", iar în perioada anilor '70, numele a fost schimbat în Fabrica „Gambrinus". În iulie 1998, un grup de investitori britanici şi americani a preluat controlul managerial al fabricii şi a introdus un program de modernizare şi renovare cu o durata de 18 luni, încheiat pe 16 martie 2000, iar din mai 2007, fabrica „Griviţa" aparţine Heineken România.
Fabrica a fost inclusă pe lista clădirilor monument din patrimoniul cultural bucureştean. În anul 2007, Primăria Municipiului Bucureşti a fost nevoită să ceară declasarea acesteia de pe lista monumentelor, pentru a putea realiza pasajul suprateran Basarab.
15 September 2011
