In cazul unui seism major

....


GANDUL - 10.05.2005
Peste 6.000 de bucuresteni se pot considera morti

        

Populatia Capitalei s-ar injumatati, in cazul unui seism similar celui din 1977. Coloneii trecuti pe linie moarta la conducerea inspectoratelor de protectie civila nu fac decat rapoarte periodice de activitate.

Bucurestiul e putred. Peste 6.000 de oameni se pot considera morti, in cazul producerii unui cutremur ca in ’77, pentru ca locuiesc in cladiri din categoria „colaps total sau partial". Dar cifra probabila a victimelor, luata in calcul la institutul INCERC, este coplesitoare: aproximativ 450.000, daca seismul va lovi noaptea.

Si asta pentru ca in Bucuresti n-o sa se moara doar de caramida. Jumatate dintre spitale se vor prabusi, nelasand prea multe sperante ranitilor.

Benzinariile lipite de blocuri, substantele periculoase din depozitele risipite in tot orasul, ba chiar si centralele termice mai vechi pot aduce iadul in Capitala. Daca seismul se va produce ziua, numarul victimelor ar fi mai mic, insa va prinde mii de copii in scoli care se mai tin intr-un picior.

Transformata intr-un fel de cimitir al elefantilor, Apararea Civila aduna patru wole cu zece tractoare si zice ca stam bine.


Specialistii de la INCERC detin un scenariu de cutremur care, daca s-ar produce noaptea, in jurul orei 21, ar ridica la 450.000 numarul celor care pot muri, ei aflandu-se in cladiri despre care se cunoaste ca vor depasi gradul trei de avariere („avarii semnificative").

Dintre acestia, circa 6.500 de oameni se pot considera deja morti, intrucat locuiesc in 1.000 de cladiri incadrate tehnic la „colaps total sau partial". Drama mult mai mare va fi pentru alti 95.000 de bucuresteni, care vor ramane captivi in cladiri, la care se adauga 16.000 de raniti grav si 13.000 de raniti usor. Dr. ing.

Emil-Sever Georgescu, seful Laboratorului pentru evaluarea riscului seismic al INCERC, scrie intr-un raport oficial ca „numarul final al pierderilor de vieti poate fi mult mai ridicat, ca urmare a lipsei de eficienta in tratarea ranirilor grave, cauzata de aglomerarea cu raniti si avarierea unor spitale".

Si painea poate deveni o bomba
Cea mai mare problema a Bucurestiului, in cazul unui cutremur cu magnitudine de 7-8 grade pe scara Richter, nu ar fi, insa, atat cele 23.000 de cladiri de locuit care vor fi avariate, cat sutele de unitati cu risc de poluare chimica, nucleara sau de producere a unor incendii.

Infrastructura putreda a orasului - cum ar fi retelele de gaz invechite, cele 50 de centrale termice de cartier construite acum 70-80 de ani -, benzinariile amplasate inconstient in imediata vecinatate a blocurilor, a scolilor sau a caselor, ar putea aduce pur si simplu iadul in Bucuresti.

In cateva zile, autoritatile vor simula ruperea barajului Lacul Morii. In cazul producerii unui asemenea dezastru, tot vestul, centrul si sudul orasului ar fi sub apa.

Rapoarte aprofundate cerute de prefectul Mioara Matale au scos la iveala ca, din cele 57 de spitale ale Capitalei, 25 (dintre care opt de urgenta!) necesita o consolidare rapida.

Adaugand sutele de tone de substante periculoase care se afla in orice moment in 16 puncte ale orasului, situatia devine extrem de grava: la agentii economici din Bucuresti exista aproape 30 de tone de amoniac, peste 100 de tone de acid sulfuric si clorhidric, peste 160 de tone de alcool, peste 30 de tone de clor sau derivati din clor si

alte substante toxice. Este vorba despre Antrefrig, Sintofarm, Grivita International, Cico SA, Danone, Chimopar, Policolor, Republica, Sicomed, Sin SA, Stab Bateri, Stiteh, SC Splai, Muntenia SA, Firos SA, Urbis, Continent Marine SA, Triajul CFR, Miorita SA, Sucursala Electrocentrale (din Splaiul Independentei 227-229) si altele.

Putini stiu insa ca si o fabrica de paine poate deveni, in anumite conditii, o bomba cu energie enorma. „Praful de faina in suspensie, intr-o anumita concentratie in aer, este exploziv", scrie, in noul raport, seful comitetului local pentru situatii de urgenta al sectorului 4, Dragos Mateescu.

Un subsol inundat darama blocul
In sectorul 4 exista cele mai multe plangeri privind refularea unor canalizari, 22 de strazi si bulevarde mari fiind in aceasta situatie. Aparent, ele nu au legatura cu seismul. Dar specialistii avertizeaza ca apa este adversarul fundatiilor, mai ales la cladirile inalte.

Undele seismice sunt insotite de sunete de diverse frecvente („mugetele" pe care unii spun ca le-au auzit inainte de cutremur), inclusiv ultrasunete, care pot rupe betonul umed in felii, ca branza topita.

Primarul Neculai Ontanu administreaza sectorul 2, unde se afla cele mai multe blocuri de locuinte cu risc seismic ridicat - 185, iar gradul de asigurare a adaposturilor pentru populatie este de numai 32 la suta.

El spune ca a intalnit adesea opozitia proprietarilor de apartamente, cu toate facilitatile date de Guvern pentru consolidarea blocurilor sau a caselor aflate in risc seismic. Iar legea spune ca, daca un singur proprietar nu este de acord cu consolidarea blocului, atunci ea nu se poate face.

„De regula, sunt proprietari care au inchiriat locuintele si-i intereseaza mai tare castigul imediat decat viata chiriasilor, pentru ca, pe perioada consolidarilor, cel care nu mai inchiriaza pierde", explica Ontanu.

Estimarile specialistilor INCERC aratau ca numarul victimelor ar fi cu 46 la suta mai mic pe timpul zilei decat noaptea. Numai ca ziua ar fi mai multi copii in scoli, iar multe dintre unitatile de invatamant nu sunt nici ele consolidate.

Consiliul general a stabilit acum o saptamana care sunt primele 45 de scoli (din totalul de 105) care vor fi consolidate si modernizate cu ajutorul unor fonduri BERD.

Pregatire antiseismica: doua „wole", trei basculante…
Daca situatia nu ar fi tragica, te-ai tavali de ras citind rapoartele Apararii Civile, facute dupa modelul cazon de dinainte de ’89.

Oamenii se dau pregatiti pentru dezastre - cu cateva zeci de ambulante, cateva zeci de tractoare cu remorci, cate doua-trei buldozere sau doua-trei „wole" si cine mai stie cate basculante!

Spitale subrezite
Sfanta Maria (Grivita), Spitalul de Urgenta Floreasca, Spitalul Grigore Alexandrescu, Spitalul Filantropia, Spitalul de Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsi, Spitalul Carol Davila, Spitalul de Urgente Oftalmologice, Spitalul Stomatologie, Sfantul Pantelimon, „N. Gh. Lupu", Centrul Metodologic Reumatologie „Dr. I.

Stoia", Fundeni, Boli Cronice si Geriatrie Titan, Spitalul „Dr. V. Gomoiu", Spitalul Coltea, Spitalul „Caritas", Centrul de Sanatate, Diagnostic si Tratament Titan, Spitalul de Urgenta Dr. Bagdasar, Dr. Al. Obregia (Marinescu), Spitalul Urgenta „Sfantul Ioan", Dermatologie Dr. Longhin, Bolnavi Cronici Sf.

Luca, Marie Curie, Spitalul de Urgenta Universitar Bucuresti, Dr. Th. Burghele, Spitalul de Copii Cotroceni, Obstetrica Ginecologie „Panait Sarbu"

Scoli care trebuie consolidate
Scoala 13, Colegiul „Cantemir Voda"*, Scoala Centrala*, Grupul Scolar „Nichita Stanescu", Scoala 84 si Gradinita 155, Scoala 47, Scoala 190, Scoala 17, Scoala 23, Scoala Speciala 5, Scoala 87*, Scoala 93, Colegiul Economic „Viilor", Scoala 279, Scoala 191*, Scoala Speciala 8, Scoala

Speciala 10, Scoala 31, Scoala 62, Gradinita 160, Scoala Profesionala Speciala 3, Centrul Curativ „Corabia", Scoala de Ambliopi, Scoala de Muzica si Arte 3, Scoala 173 si Gradinita 45*, Scoala 136, Scoala 22 „Mexic", Scoala 167*, Scoala 79, Scoala 109, Scoala 174, Scoala Speciala

; 1, Scoala 164, Scoala 148, Colegiul Tehnic Energetic, Scoala 198*
* Cladiri care necesita consolidare tip „grea" – camasuire cu armatura si mortar in grosime mai mare de 12-14 cm. Celelalte cladiri necesita consolidare tip „usoara" – camasuiri mai subtiri de 12-14 cm.

Gandul, Titus Liviu Vulpe, 10 mai 2005

10 May 2005