Satui de clientii cu buget redus, dezvoltatorii incearca, din nou, sa obtina marirea plafonului programului „Prima casa" la 120.000 de euro. Intreprinzatorii vor sa incurajeze clientii cu venituri lunare de peste 1.500 de euro.
Investitorii din imobiliare , cu
sprijinul creditorilor, bancile comerciale, si-au indreptat tunurile spre guvern, incercand astfel sa-l determine sa mareasca plafonul pentru imprumuturile ipotecare prin „Prima casa".
Acum, guvernul este pus in situatia de a alege intre a da o mana de ajutor dezvoltatorilor cu stocuri mari de locuinte nevandute sau sa incurajeze, in continuare, tranzactiile pe segmentul
ieftin al pietei rezidentiale. Aripa „politica" a investitorilor straini, reprezentata de Consiliul Investitorilor Straini (CIS), incearca acum sa convinga statul ca extinderea programului
„Prima casa", prin dublarea limitei valorice a imprumuturilor ipotecare, este una dintre cele 12 masuri ce ar trebui luate pentru a scoate Romania din criza.
Sistemul bancar si investitorii se afla la a doua tentativa de scumpire a „Primei case". La inceputul anului 2010, atunci cand guvernul inca se mai gandea la ce noi modificari sa faca programului, reprezentantii sistemului bancar insistau asupra maririi plafonului garantiei asigurate de stat de la 50 la 100 de mii de euro. Directorul ARB, Radu Gratian Ghetea, spunea in februarie anul acesta ca o trecere de la 60.000 la 100.000 de euro nu ar fi deloc de neglijat.
Si acum, sub sloganul relansarii sectoarelor imobiliar si de constructii, CIS propune ca garantia de stat sa acopere numai 50% din suma imprumutului, restul urmand sa fie garantat cu ipoteca. „Volumul facilitatii ar putea fi majorat (dublat)", ceea ce inseamna cresterea plafonului la 120.000 de euro. CIS crede ca prin largirea bazei de potentiali aplicanti ar putea fi acordate imprumuturi de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Tododata, daca este cazul, poate fi luata in considerare si recapitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Care ar fi efectele acestor masuri? Acordarea de noi credite ipotecare in valoare de 1,4 mld. euro va mari PIB-ul cu 0,3% pe termen scurt (+4.600 noi locuri de munca) si cu 0,6% pe termen mediu (+12.000 noi locuri de munca). Totodata, cu costuri bugetare de 70 mil. euro (0,06% din PIB), statul ar putea atrage venituri bugetare suplimentare estimate la 0,2% din PIB pe termen scurt si 0,5% pe termen mediu. Calculele sunt rodul contributiei colective a membrilor CIS, care au efectuat in luna iunie a anului 2010 un sondaj pe tema masurilor pe care autoritatile publice si sectorul privat le-ar putea lua impreuna pentru a imbunatati climatul economic, pentru a spori investitiile si a reduce somajul.
Dedesubturi
Evident ca pentru dezvoltatori programul „Prima casa 3" se anunta a fi chiar si mai tentant decat celelalte. „Criza economica este, fara indoiala, cel mai bun moment pentru achizitii: preturile locuintelor noi este mic, iar acestea constituie o investitie pe termen lung. Asa cum s-a intamplat peste tot in lume, dupa iesirea din criza, preturile locuintelor noi vor creste, in timp ce pretul celor vechi va ramane constant sau va scadea atunci cand pe piata vor exista suficiente constructii noi", crede Alexandru Petrescu, director de vanzari la Green City.
In realitate, dincolo de preocuparile dezvoltatorilor de a aduce mai multi bani la bugetul de stat, propunerea de dublare a plafonului pentru „Prima casa" este menita, in primul rand, sa mentina marja de profitabilitate. Lucru de inteles pentru ca, in ultimii aproape doi ani, castigurile acestora au fost periclitate puternic de scaderea continua a preturilor pe segmentul vechi de locuinte. Vorbim, in principal, despre firmele care inca mai vand apartamente de slaba calitate la preturi premium, adica peste 1.000-1.200 euro/mp.
26 October 2010
