Nu vrea să aibă cea mai tare casă din cartier şi nu este dispus să investească în proprietăţi din străinătate dacă nu petrece acolo cel puţin o treime din timp. Într-o lume în care nimeni nu mai este mulţumit de nimic şi toţi vor întotdeauna mai mult, Ionuţ Negoiţă spune deschis că are exact ceea ce şi-a dorit. Ar fi putut să stea în centrul Bucureştiului, dar, pentru el, locaţia nu a fost sigurul criteriu de selecţie.
"Eu îmi doresc să fie linişte, să fie pe cât posibil aer curat şi, de ce nu, cât
mai multă verdeaţă. Probabil alţii consideră şi mulţi înteleg prin locaţie, centrul oraşului. Dacă centrul oraşului e important pentru un hotel sau o clădire de birouri, lucrurile pentru o casă
stau diferit. Concluzia e că o casă e de dorit să fie oarecum în afara oraşului, dar bineînţeles, foarte important, să fie uşor accesibilă. Şi cum în România nu prea avem infrastructură sau e
foarte subdezvoltată, să ai o casă în afara oraşului e destul de dificil şi complicat", explică Ionuţ Negoiţă.
Chiar dacă nu are apă curentă şi a trebuit să foreze puţuri, omul de afaceri a spus "nu" haosului din centrul Capitalei şi şi-a ridicat o casă la periferie.
"În acest moment stau în Pipera, undeva între Pipera şi Voluntari. Motivul pentru care am ales locaţia a fost dezvoltarea unui proiect rezidenţial făcut acum 5-6 ani, un cartier de aproximativ 350 de vile şi în cadrul acestui proiect mi-am făcut şi eu o casă. Îmi place că în imediata apropiere am o pădure de câteva zeci de hectare, o pădure cu pomi mari de zeci de ani. Pe lângă faptul că am unde merge şi mă plimba, se simte că e alt aer... Faptul că e multă vegetaţie în zonă, că e foarte multă linişte, iarăşi e important, şi contează că e un cartier închis cu un nivel de securitate destul de ridicat", arată Negoiţă.
Omul de afaceri spune deschis că nu-i înţelege pe cei care îşi construiesc case cu zeci de camere şi că, în opinia lui, o astfel de investiţie este o greşeală.
"Întotdeauna încerc în a investi banii cât mai eficient, inclusiv din punctul de vedere al unei case. Nu mi-aş face niciodată o casă mai mare decât am nevoie, doar ca să se vada bine de afară, doar să am cea mai mare casă de pe stradă sau din localitatea respectivă şi trebuie pur şi simplu să-mi acopere nevoile", punctează Ionuţ Negoiţă.
În ceea ce priveşte calităţile pe care le apreciază la o proprietate, în mod cert primează aspectul practic.
"Sincer nu am dat nicioadată foarte mare importanţă casei unde stau, sau cel puţin aşa percep eu. Pentru mine e foarte important să mă mişc uşor spre locul de muncă şi înapoi şi în zonele unde am de mers, să fie suficient de spaţioasă încât să mă pot mişca, dar nu exagerat. Casa mea are 350 de mp, o consider deja foarte mare, dar aşa era tipul respectiv de casă şi pentru mine o casă e un loc în care să te simţi bine, să fie caldură şi la propriu şi la figurat, curăţenie şi condiţiile strict necesare", spune Ionuţ Negoiţă
Nici atunci când vine vorba despre vecini, omul de afaceri nu este pretenţios.
"Doresc să fie nişte oameni normali care să-şi vadă de treburile lor, să contribuie atunci când e un interes comun, să fie deschişi şi obiectivi", precizează Negoiţă, care povesteşte că " am constatat şi e explicabil, că din păcate, noi ca români, nu avem o tradiţie în a trăi într-o comunitate, în a înţelege că de fapt sunt lucruri care ne aparţin 100%, personal, dar sunt lucruri pe care trebuie să le împărţim cu alţii şi la bine şi la rău."
Ionuţ Negoiţă a călătorit mult. A fost la Paris la vârsta la care te îndrăgosteşti pentru o viaţă. Ar fi putut să se stabilească în locuri de 100 de ori mai frumoase şi mai civilizate decât Bucureştiul, dar de fiecare dată s-a întors înapoi.
"Îmi place foarte tare Parisul. Am stat doi ani acolo într-o perioadă foarte frumoasă a vieţii mele, între 19 şi 21 de ani, şi de atunci am rămas bineînţeles legat, merg de cel puţin două ori pe an acolo. Am stat şi în Belgia mai mult de 6 luni, dar niciodată nu am avut măcar aşa măcar o idee să zic: Ce ar fi să rămân? Totdeauna mi-am dorit să realizez nişte lucruri pe acolo, a fost o etapă în viaţă şi cu gândul am fost acasă. Şi de ce străinătatea? Poate fi tentantă la un moment dat, mai ales pentru oameni care se mulţumesc cu puţin sau să îşi asigure un confort şi o viaţă liniştită lineară, dar nu e stilul meu", povesteşte Ionuţ Negoiţă, care, pentru că îşi petrece 90% din timp în România, a ajuns la concluzia că pur şi simplu nu merită să-şi cumpere o casă în altă ţară.
"O casă înseamnă o investiţie, înseamnă anumite costuri de întreţinere şi alte costuri şi cheltuieli când e mult mai simplu să-mi rezerv la un hotel o cameră, câte zile doresc, şi acolo să primesc tot pachetul de servicii fără să am vreo grijă din punctul ăsta de vedere", încheie Ionuţ Negoiţă.
18 October 2010
