Clădirile istorice din România par să devină importante pentru stat abia în momentul în care un investitor imobiliar ar vrea să construiască pe locul ocupat de acestea. Uneori, influența investitorilor este atât de mare încât monumentele ajung să fie mutate, afectate sau chiar dărâmate, în numele dezvoltării orașului. Asemenea situații sunt vehement contestate de ONG-uri. La acestea se adaugă nemulțumirea populației, care a început să cântărească din ce în ce mai mult în luarea deciziilor guvernamentale. Așa s-a ajuns la modernizarea legii clădirilor istorice, un pas important pentru civilizarea legislativă. Acum nu mai rămâne decât ca toate comisiile prin care vor trece clădirile istorice să fie ghidate de moralitate, nu interese personale.
Atunci când trebuie analizată situația unei clădiri istorice, două entități preiau
frâiele situației: Ministerul Culturii și Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Așa a fost întotdeauna, numai că deciziile luate de Comisia Națională a Monumentelor Istorice erau
considerate drept consultative, iar votul final era dat de Ministerul Culturii. O asemenea situație s-a dovedit, în timp, când periculoasă și nefastă Bucureștiului, când oportună. Totul a
depins de oamenii care erau implicați.
„Noi urmărim acest fenomen de 10 ani. Au fost momentul în care ministrul a fost just și comisia nu, momente în care comisia a fost justă și ministrul a acționat abuziv. Depinde foarte mult de calitatea oamenilor implicați, tocmai de aceea este necesar să fie implicate în mod egal două părți, să fie două filtre, să se uite doi ochi în loc de unul singur”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul.
Legea nu a fost schimbată, doar clarificată. Interpretările erau nocive, până acum
În lumina noilor criterii legale, Ministerul Culturii nu va mai putea emite ordine de declasare a unui monument istoric sau de neclasare în această categorie, decât dacă acest lucru a fost propus anterior de Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Așa cum ar fi trebuit să fie dintotdeauna, doar că presiunea pieței imobiliare a făcut ca situația să denatureze în timp.
„În interpretarea nostră a legii, exact așa ar fi trebuit să funcționeze lucrurile și până acum. Totuși, ei spuneau că această comisie are un rol pur consultativ, decorativ. Legea era, într-adevăra, ambiguă, supusă interpretării, de aceea adoptarea acestei schimbări este un pas înainte”, continuă Nicușor Dan.
Comisiile vor fi formate din câte 11 membri, printre care trebuie să se numere un arhitect, un arheolog, un istoric de artă și un inginer constructor. Un impediment ar putea fi faptul că este nevoie de aprobarea Ministerului Culturii pentru componența acestor comisii, pentru ca acestea să funcționeze ca organisme științifice de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil. Potrivit actului normativ, la nivel local vor fi reorganizate comisiile zonale ale monumentelor istorice, care vor funcționa pe lângă serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii.
24 February 2016
