Construcţia locuinţelor sociale se face în acord cu bugetul alocat fiecărei primării de sector şi nu are legătură cu numărul dosarelor depuse.
Cel mai activ în construcţia de locuinţe sociale din Bucureşti este sectorul 1, zona cu cea mai bogată populaţie. Primăriile de sector nu fac, în general, decât să repartizeze locuinţele sociale primite de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Consiliile locale iau foarte rar decizia de a construi cu fonduri proprii astfel de locuinţe.
Sărăcirea populaţiei din ultima perioadă a condus la creşterea cererilor de locuinţe sociale, numărul solicitanţilor depăşind încă de anul trecut 100.000. Dintre aceştia, a treia parte sunt în Bucureşti. Trendul de înmulţire a acestor solicitări este dat în principal de actuala situaţie economică şi de evacuările din casele naţionalizate. La aceste cauze se adaugă exproprierile pentru cauze de utilitate publică, dar şi evacuările din imobilele în consolidare. Cu toate acestea, primăriile alocă foarte rar fonduri proprii pentru construcţia de locuinţe sociale. „De unde bani de construit locuinţe sociale dacă nu s-au găsit nici măcar bani pentru salubrizare sau pentru deszăpezire?!", a declarat un reprezentant al Primăriei Sectorului 5.
De obicei se stă la mila Primăriei Generale sau a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Problema este că nici investiţiile acestor două instituţii în locuinţe sociale nu funcţionează la parametri optimi. Asta pentru că multe dintre anunţurile de investiţii făcute de cele două instituţii în ultimii ani nu s-au concretizat.
Vom trece în revistă câteva investiţii în construcţia de locuinţe sociale din Bucureşti din ultima perioadă, dar şi puţinele investiţii aflate în derulare în unele sectoare ale Capitalei.
Sectorul 1, pe cont propriu
Administraţia locală a sectorului 1 a achiziţionat de pe piaţa liberă locuinţe noi şi a demarat, cu fonduri proprii, lucrările de construire a unui cartier de locuinţe sociale. Mai precis, e vorba de achiziţia, de la începutul crizei, a peste 120 de locuinţe din complexul Cartierul Latin din Prelungirea Ghencea şi din complexul Lacul Morii, din apropierea Pieţei Giuleşti. Aceste achiziţii au atras mai multe critici legate de faptul că s-au făcut în alt sector, şi nu în sectorul 1. De curând, primăria a început construcţia a nouă blocuri cu 414 apartamente sociale în zona Odăi. În prezent se află în fază avansată de execuţie lucrările de construire la primele trei imobile, care însumează 52 de apartamente.
„După ce vor fi terminate aceste blocuri, locuinţele vor fi repartizate chiriaşilor din casele retrocedate foştilor proprietari, precum şi persoanelor cu venituri reduse care nu deţin o locuinţă", au declarat reprezentanţi ai Primăriei Sectorului 1. Aceştia nu uită să adauge că „aceste măsuri au fost luate în condiţiile în care Primăria Municipiului Bucureşti - instituţia care gestionează locuinţele sociale - nu a găsit o rezolvare corespunzătoare la problemele locative din Capitală".
Sectorul 2, sprijinit de la centru
Reprezentanţii sectorului 2 susţin că în acest an vor începe construcţia a 3.548 de apartamente sociale. Spre deosebire de sectorul 1, cei din sectorul 2 vor demara investiţia împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale. Aproximativ 2.100 de apartamente vor fi în Pantelimon, pe strada Fabrica de Glucoză se vor ridica 1.400 de apartamente, iar pe strada Aurului alte 48 de apartamente. Săptămânile trecute, 117 familii de tineri şi 49 de familii evacuate din casele naţionalizate au primit cheile de la noile apartamente în strada Maior Vasile Băcilă din cartierul Colentina, după ce alte 83 de unităţi au fost predate în ultimii doi ani.
Tot în sectorul 2, în ultimii doi ani au fost predate 140 de unităţi locative finalizate din curtea Spitalului Colentina către medicii rezidenţi. În strada Lunca Florilor, la două blocuri primăria a mansardat imobilele şi a obţinut 16 garsoniere pentru chiriaşii din casele evacuate.
Investiţii în trecut
Celelalte sectoare nu au anunţat investiţii în domeniul locuinţelor sociale pentru acest an şi nici pentru anii care vin. Investiţiile acestora, atâtea câte au fost, s-au făcut în anii trecuţi. Asta în condiţiile în care, în orice ţară civilizată, primăriile trebuie să aibă în fiecare an un buget alocat construirii sau cumpărării de locuinţe sociale destinate celor cu probleme.
În aprilie 2009, în sectorul 6 s-au pus în posesie 132 de familii într-un complex de locuinţe sociale din strada Dealul Ţugulea. Este vorba de patru scări de bloc, construite exclusiv din fonduri de la bugetul sectorului 6, acestea fiind structurate pe ca-tegorii, astfel: 66 de apartamente cu trei camere, 30 de apartamente cu două camere şi 36 de garsoniere. Locuinţele sunt dotate cu parchet, geamuri termopan, gresie, faianţă, senzori de gaz. Blocurile sunt izolate termic şi beneficiază de locuri de parcare, parc şi spaţii de joacă pentru copii. Blocurile au fost trecute printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din patrimoniul Societăţii de Construcţii CCCF Bucureşti SA în administrarea Consiliului Local al Sectorului 6, în vederea realizării de construcţii de locuinţe pentru tineri. La data preluării acestora, cele două blocuri erau neterminate.
Merită subliniat faptul că grupul CCCF a început construcţia acestora încă din octombrie 1989. În bugetul local pentru 2007 al Primăriei Sectorului 6 au fost prevăzute sumele necesare finalizării ansamblului de locuinţe. Sumele investite au provenit, în totalitate, din bugetul local, subli-niază reprezentanţii primăriei.
Primăria Sectorului 3 nu a mai anunţat construcţii de locuinţe sociale din urmă cu patru ani. La începutul anului 2007, reprezentanţii primăriei anunţau preluarea a două terenuri de la Primăria Municipiului Bucureşti pentru ridicarea unor blocuri pe Splaiul Unirii, Calea Dudeşti şi Aleea Cioplea. În ultimii ani însă nu s-a demarat nicio construcţie.
Sectorul 5, probleme politice
Sectorul 5 nu a dispus de locuinţe sociale nici în 2010 şi nici în 2009. Unii reprezentanţi ai acestui sector pun situaţia nu doar pe seama crizei, cât pe alocarea de fonduri pe criterii politice. „De la Consiliul Municipal ni se trimit să repartizăm locuinţe sociale mai mult la mişto, adică demisoluri pline de igrasie sau locuinţe cu chiriaşi-problemă. În urmă cu doi ani, ni s-a dat o locuinţă în care un chiriaş s-a legat de calorifer şi nu a vrut să plece", au declarat reprezentanţi ai Primăriei Sectorului 5.
Locuinţele sociale aparţin de Administraţia Fondului Imobiliar (AFI) care se află în subordinea Primăriei Capitalei. Primăria condusă de Vanghelie susţine că, din lipsă de bani, se bazează în continuare pe ceea ce se repartizează de la AFI. E vorba mai ales de acele excepţii rare în care locuinţele de la stat nu au fost cumpărate de chiriaşi după 1989. „Nu se mai construiesc locuinţe sociale în sectorul 5, chiar dacă este unul dintre cele mai sărace sectoare, cu multe cereri depuse, dar şi cu cele mai mari întârzieri la listele de întreţinere. Locuinţele sociale se construiesc de către sectorul 1, unde sunt cei mai bogaţi oameni", declară cei de la sectorul 5.
Până una-alta, dosarele pentru locuinţe sociale stau nesoluţionate de mai mulţi ani pe la primării. Cele mai multe plângeri nu se referă atât la timpul de aşteptare prea lung, cât la nerespectarea criteriilor de prioritate.
10 January 2011